Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Deloitte a realizat un studiu Deloitte Private Equity (PE) Confidence Survey care arată că, în ciuda temerilor legate de inflație, 79% dintre respondenți, mai puțini față de vara anului 2022, respectiv 86%, se așteaptă să se înrăutățească în continuare condițiile climatului economic în următoarele luni.

Studiul subliniază că, deși există riscuri, precum inflația, problemele legate de lanțul de aprovizionare și costurile în creștere ale energiei, cu materia primă și cu forța de muncă, problemele continuă să aibă un impact asupra întreprinderilor, chiar dacă Europa Centrală se află într-o situație suficient de bună pentru a face față acestor provocări datorită ritmului său de creștere și a rezilienței istorice în perioade turbulente. De asemenea, Europa Centrală a continuat să înregistreze unele dintre cele mai mari creșteri ale PIB-ului din țările dezvoltate, inclusiv în perioade dificile, cum ar fi în perioada imediat următoare crizei financiare globale și a COVID-19, reziliență care poate fi parțial explicată prin îndatorarea scăzută, întrucât ponderea datoriei publice în PIB este estimată la 58% pentru 2022, față de 95% pentru zona euro.

Scăderea abruptă a indicelui de încredere din ultimele 18 luni, care a coborât de la 149 în iunie 2021 la 58 în iunie 2022 (al doilea cel mai mic nivel din istorie după criza financiară globală), pare să se fi încheiat, înregistrând o ușoară creștere la 67, ceea ce reflectă o îmbunătățire a optimismului.

„Atenuarea atâtor șocuri a fost o sarcină dificilă pentru întreaga piață, iar investitorii nu fac excepție. Însă studiul nostru arată că reacția lor inițială, caracterizată prin suspendarea temporară a investițiilor și printr-o atitudine extrem de prudentă, a fost urmată de o revenire destul de rapidă a sentimentului de încredere. Acum, jucătorii de private equity din Europa Centrală sunt și mai experimentați, după ce au trecut prin criza financiară globală, prin pandemie și prin efectele războiului, iar echipele lor de management știu cum să treacă peste perioade de schimbări majore și peste obstacole. La rândul lor, companiile au învățat să reziste și chiar să continue să se dezvolte în perioade dificile, iar firmele de capital privat se află într-o poziție ideală pentru a le sprijini.”,

a precizat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Peste 80% dintre respondenți consideră că 2023 va fi un an bun pentru investiții, iar încrederea în eficiența financiară a investițiilor s-a majorat, astfel o treime dintre participanții la studiu așteptându-se ca acesta să crească, de la doar 8% în vara anului 2022. La fel de pozitivă este și reducerea la aproape jumătate a celor care se aștepta la un declin al câștigurilor de pe urma investițiilor, de la 27% în vară la doar 14% în prezent.

În ciuda unui context nefavorabil, majoritatea proceselor de vânzări (57%) rămân în curs de desfășurare, însă 40% dintre participanții la studiu au amânat vânzările, deoarece evaluările au fost afectate și vor aștepta un moment mai bun pentru a le relua pe piață.

Așteptările privind prețurile furnizorilor sunt în scădere, așa cum afirmă aproape jumătate dintre respondenți (45%), care consideră că prețurile au scăzut în S2 2022, iar aproape două treimi (64%) se așteaptă ca acestea să scadă în continuare în prima jumătate a S1 din 2023. Studiul indică faptul că este posibil să intrăm pe o piață dominată de cumpărători, deoarece așteptările firmelor de private equity privind tranzacțiile de cumpărare și cele de vânzare arată o ușoară schimbare, în favoarea celor de cumpărare (60%), alimentată de scăderea prețurilor, care încurajează firmele de profil să ia în considerare investițiile în active pe care le-au urmărit și care acum au prețuri potențial mai favorabile. Pe de altă parte, doar 5% dintre firmele din PE intenționează să se concentreze pe cesionări, al doilea cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu (după 3% în aprilie 2012).

Companiile lideri de piață vor continua să se mențină atractive, cu toată incertitudinea care persistă, potrivit a peste jumătate dintre respondenți (53%), deoarece cumpărătorii caută, de obicei, stabilitate atunci când predomină condițiile nefavorabile, iar companiile consacrate au adesea fluxuri de numerar solide, reiese din studiu. După cinci ani de atractivitate, care au atins un maxim de 15% în iarna anului 2021, start-up-urile și-au pierdut popularitatea după unele dintre evaluările tehnologice din 2022, inclusiv ale unor unicorni, care acum par că și-au recăpătat o parte din terenul pierdut și au ajuns la 10%.

Deși inflația și criza energetică pot pune presiune pe anumite decizii legate de ESG (environmental, social, governance), studiul indică faptul că un număr tot mai mare de firme de private equity din Europa Centrală au adoptat măsuri legate de ESG, peste o cincime dintre aceștia punând în aplicare angajamente și ținte de reducere a amprentei de carbon, iar alte două cincimi încep să le dezvolte. În plus, majoritatea participanților la studiu văd acum ESG ca pe un element care aduce beneficii companiilor, precum o schimbare majoră față de vara anului 2022. De asemenea, 47% dintre respondenți au implementat o politică de investiții care include în mod specific factori ESG, iar 19% au planuri specifice de îmbunătățire legate de ESG pentru perioada post-achiziție.

Europa Centrală va rămâne, cel mai probabil, o piață de dimensiuni medii, în ciuda faptului că valoarea tranzacțiilor s-ar putea reduce, potrivit a 38% dintre cei care fac tranzacții (a doua cea mai mare pondere din ultimul deceniu a respondenților care se așteaptă la o scădere, după iunie 2020, când a ajuns la 43%).

Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey analizează evoluția pieței de private equity de două ori pe an, începând din 2003.

Potrivit unui nou studiu Deloitte CFO Survey România 2023, efectuat în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie și jumătatea lunii decembrie 2022 în rândul a peste 120 de directori financiari din România, companiile din țara noastră sunt îngrijorate de încetinirea creșterii economice, de creșterea anticipată a șomajului și de inflația ridicată, , însă sunt mai optimiste decât cele din Europa Centrală.

Studiul indică o degradare accentuată a așteptărilor privind creșterea economică, astfel doar 17% dintre participanți consideră că economia va crește cu peste 2,5% în 2023, față de 57%, anul trecut. Pe de altă parte 57% dintre respondenți se așteaptă la o creștere economică de maximum 1,5%, ceea ce denotă mai mult optimism decât media la nivelul Europei Centrale, iar aproximativ 73% se așteaptă la o creștere economică mai mică de 1,5% pentru țara lor în acest an .

Mai mult de jumătate, respectiv 55% observă că deteriorarea condițiilor economice va duce la creșterea șomajului în acest an, față de 33% anul anterior. Totodată, și în acest caz schimbarea este mai puțin dramatică decât cea la nivelul Europei Centrale, unde procentul celor care se așteaptă la un șomaj mai mare este mai mult decât dublu față de anul trecut (de la 33% la 68%), cu perspective deosebit de pesimiste în Polonia, Ungaria și Republica Cehă (peste 85%).

În privința inflației, 63% se așteaptă la creșteri și în 2023, pe fondul perturbărilor de pe lanțurile de aprovizionare care au marcat creșterea prețurilor materiilor prime, mărfurilor, energiei și transporturilor și  a condus în cele din urmă la mărirea prețurilor de consum. La  nivel de regiuni, 70% dintre directorii financiari din România și Europa Centrală se așteptau la creșteri, înregistrând procente mai mici față de peste 90% anul trecut. În același timp, așteptările la nivelul României aproape s-au dublat față de anul trecut, de la 5,7% la 11,2% în 2023.

„Studiul din acest an indică mai multe schimbări în percepția directorilor financiari din țară și din regiune, în contextul în care optimismul vizibil în studiul din 2022 a fost erodat de situația geopolitică, ale cărei efecte semnificative s-au resimțit în economiile europene prin noi provocări apărute pe lanțurile de aprovizionare și prin creșterea inflației. Este important de subliniat, însă, că sondajul surprinde așteptările directorilor financiari la sfârșitul anului 2022, când prognozele economice ale FMI și ale Băncii Mondiale au fost mai pesimiste decât acum, și că respondenții din România erau mai optimiști decât colegii lor din Europa Centrală, cel mai probabil pe fondul previziunilor macroeconomice privind regiunea, care indicau faptul că România va rămâne printre țările cu avans economic, în ciuda încetinirii economice regionale.”,

a precizat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Companiile din România se așteaptă la noi creșteri de costuri, în special 94% cu forța de muncă, datorită presiunii pentru creșterea salariilor, în contextul în care angajații se confruntă cu efectele inflației ridicate, cu producția, iar 90% cu livrarea de servicii, cu transportul și 88% fiecare cu finanțarea. Singurele costuri stabile, conform estimărilor directorilor financiari locali, sunt TVA-ul și impozitul pe profit, aspecte care arată percepția unei stabilități fiscale.

55% dintre companiile din România resimt un nivel ridicat de incertitudine, în linie cu tendința din întreaga regiune, ceea ce face ca riscul directorilor financiari să fie scăzut. 86% sunt de părere că acum nu este un moment bun pentru a-și asuma riscuri mai mari din toate sectoarele, cu excepția celor din energie, utilități și minerit și a celor din domeniul bunurilor de consum.

Cel mai mare risc pentru directorii financiari din România, spre deosebire de situația din Europa Centrală, rămâne cu 63% lipsa de angajați calificați, urmat cu 32% de reglementările tot mai numeroase, 31% de reducerea cererii interne, 25% de previziunile privind evoluția economiei, 23% de riscurile geopolitice și 20% de fluctuațiile de curs valutar. La nivel regional, riscurile geopolitice au urcat în topul preocupărilor directorilor financiari ajungând la 45%.

În timp ce majoritatea directorilor financiari din România rămân optimiști, respectiv 69% se așteaptă ca evoluția veniturilor companiilor să crească, peste 40% estimează o scădere a marjelor de profit operațional.

Potrivit studiului, creșterea dobânzilor a redus nevoia companiilor pentru creditarea bancară. Doar 24% dintre respondenții locali consideră în continuare că împrumuturile bancare sunt o opțiune atractivă de finanțare (în scădere de la 42% în 2022), în timp ce 40% cred contrariul, schimbare vizibilă și în întreaga regiune. Sursele interne de finanțare rămân printre preferatele a 54% dintre directori financiari din România.

Primele trei priorități rămân cu 27% reducerea costurilor, cu 23% creșterea organică și cu 11% digitalizarea, urmate de 10% extinderea pe noi piețe. La polul opus, extinderea prin achiziții reprezintă o prioritate pentru doar 1% dintre respondenți. Pe de altă parte, directorii financiari din regiune nu mai consideră reducerea costurilor o prioritate (9%, în scădere de la 20% în 2022), iar acum se concentrează pe creșterea businessului, fie organic (21%), fie prin dezvoltarea pe piețele existente (11%). De asemenea, o prioritate de top rămâne digitalizarea pentru 9% dintre directorii financiari din Europa Centrală.

Răspunsurile locale ale studiului sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 620 de directori financiari din 15 țări – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.