economie Archives - Pagina 14 din 22

Comitetul Național Rutier din Franța (CNR) a publicat recent un studiu referitor la perspectivele economice și costurile de transport rutier. Aici se arată că, în ciuda numărului mare de factori care afectează negativ economia – războiul din Ucraina, evenimentele climatice, inflația ridicată, strategia zero covid în China etc. – FMI prevede pentru 2022 o creștere a economiei mondiale de 3,2%, cu 0,5% mai mare decât cea din 2019, de dinainte de criza sanitară.

În prezent situația economică se deteriorează, dar treptat, iar punctul de plecare al acestei deteriorări se află în punctul cel mai de sus al redresării de după criza Covid: în 2021 creșterea a ajuns la +6,1%, apoi a decelerat, tendință care va continua în 2023, când va fi mai mică decât în 2022 (+2,9%), constrânsă de inflația ridicată. Încetinirea provine mai ales din dificultățile de aprovizionare și de cererea de produse, care începe să scadă, deoarece creșterea inflației reduce veniturile reale ale gospodăriilor și afectează perspectivele pentru 2023, menținând riscul de recesiune în multe țări.

Potrivit FMI, creșterea prețurilor bunurilor de consum la nivel mondial, care a fost de 4,7% la sfârșitul lui 2021, va fi de 8,3% la sfârșitul lui 2022, iar OECD crede că 60% din această creștere este cauzate de creșterea costurilor din lanțurile de producție: creșterea salariilor nu trebuie neglijată, dar prețurile produselor energetice, ale materiilor prime sau ale anumitor produse intermediare sunt mult mai ridicate decât în 2021. În siajul prețului petrolului și întreținute de mecanisme de compensare între piețele de energie, alte produse energetice – electricitatea sau gazele – se confruntă și ele cu creșteri spectaculoase.

Petrolul se află la sfârșitul ciclului de creștere: de la 139,10 dolari/barilul de țiței Brent în martie s-a ajuns la 123,96 de dolari în iunie, iar în trimestrul al treilea tendința descendentă a continuat, până la mai puțin de 95 de dolari, cât este în prezent. Analiștii din domeniu se așteaptă la o stabilizare la sfârșitul anului. Și prețul oțelului s-a stabilizat și are o tendință descendentă, în timp ce prețurile produselor agricole rămân supuse tensiunilor.

Așteptările OCDE, FMI și ale altor instituții sunt similare în ceea ce privește efectul general al inflației și nivelul preconizat pentru 2022, unde există variații semnificative de la o țară la alta: +25% pentru Turcia, +17% pentru Rusia, +9,0% pentru Regatul Unit, +8,3% pentru Statele Unite și Germania, între +6,0% și +6,6% pentru Franța sau +2,4% pentru China și +2,1% pentru Australia, una dintre țările cel mai puțin afectate.

Deocamdată, aceste instituții anticipează posibile corecții ascendente, deoarece riscurile rămân la un nivel foarte ridicat și, chiar dacă cele mai multe s-au materializat deja, încă sunt posibile noi evoluții.

Pe termen mediu provocările legate de tranziția energetică vor menține ridicate costurile energiei, iar comerțul mondial ar putea avea de suferit din cauza unor strategii geopolitice mai puțin globale: diferite state promovează acum apariția unor blocuri de afinitate, antagonice unul față de celălalt, ceea ce poate duce la politici protecționiste. Transportul rutier de mărfuri și cel de persoane sunt afectate cel mai mult de scumpirea combustibililor – de exemplu, motorina costă în Franța cu 52% mai mult decât la început de an. Dar și celelalte costuri ale firmelor din domeniu au crescut față de 2021, cu o medie de 6%. Despre transportul rutier însă vă vom prezenta în curând noi informați din studiul CNR.

Nesiguranța economică adusă de pandemie durează deja de multe luni și în plus transportatorii trebuie să se adapteze și legislației în schimbare, drept pentru care Asociația Angajatorilor din Transport și Logistică din Polonia, Camera de Comerț olandezo-poloneză și Santander Bank Polska au organizat webinar-ul „Transportul rutier în fața amenințărilor și a noilor oportunități de afaceri“, în cadrul căruia vorbitorii au creionat contextul economic actual și perspectivele legate de viitorul apropiat și au identificat domenii sau destinații ce ar putea constitui răspunsul la suprasaturarea pieței de transport din UE.

Așa cum arată experții în transporturi, chiar și în aceste momente dificile se pot implementa strategii care să ofere șansa stabilității și a dezvoltării.

Polonia trece prin prima recesiune majoră din 1990 încoace ca rezultat al pandemiei instalate în al doilea trimestru din 2020, iar PIB-ul țării a scăzut cu 8,9% față de perioada similară a anului trecut. Între timp economia și-a mai revenit, dar creșterea consumului s-a bazat mai ales pe achizițiile care au fost amânate o vreme. Industria, pe de altă parte, este într-o poziție mai bună și are perspective de dezvoltare, ca urmare a așa-numitor efecte de substituție ce au loc când economia europeană încetinește și companiile poloneze reușesc să se situeze deasupra competiției datorită costurilor și prețurilor mai mici. Deci, așa cum remarcă Piotr Bielski, directorul departamentului de analiză economică din cadrul Santander Bank Polska, industria poate continua această tendință și starea ei bună este confirmată de creșterea indicatorilor PMI (comenzi noi, ieșiri, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile achiziționate) pentru Polonia sau Germania. Dar cererea domestică deja începe ușor să scadă iar.

Totuși, valul al doilea al pandemiei aduce nesiguranță în legătură cu viitorul economiei. Pe de altă parte, totul indică faptul că declinurile ce urmează nu vor fi la fel de severe ca cel de până acum. Însă trebuie să fim conștienți de faptul că vor fi declinuri dacă mai sunt și alte valuri ale pandemiei, doar că ele vor fi tot mai mici, până va apărea o soluție la problema virusului.