Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

În al doilea trimestru din 2020, din cauza carantinei, economia franceză s-a contractat cu 13,8%, după o primă scădere de 0,2% la final de 2019 și de 5,9% în primul trimestru din 2020, afectată puternic de debutul carantinei în martie. În ciuda unei reveniri foarte dinamice în al treilea trimestru, estimată la 16%, epidemia cauzează temeri legate de o încetinire a economiei în ultimul trimestru.

În întregul an PIB-ul Franței se așteaptă să scadă cu 9-10%, până la nivelul din 2012. Dar, deoarece economia funcționează deja la 95% din capacitate, perspectivele de revenire sunt pozitive pentru 2021, în ciuda incertitudinii și a situației sanitare. Și dacă nu ar mai apărea un nou șoc creșterea economică ar putea atinge 7-8% în 2021 și la nivelul de dinainte de criza sanitară s-ar ajunge la început de 2022.

PIB Franței, măsurat din 1949 încoace, nu a cunoscut până acum decât trei ani de scădere: cu 1% în 1975, cu 0,6% în 1993 și cu 2,9% în 2009. Iar scăderea cea mai mare înregistrată într-un trimestru (al doilea din 1968) a fost de 5,3%.

Potrivit unui studiu al Camerei de Comerț și Industrie din Slovenia privind efectele activității portuare asupra economiei, peste 7.000 de locuri de muncă în Slovenia sunt legate direct sau indirect de activitatea portuară, în centrul căreia se află Portul Koper, una dintre cele mai mari entități economice ale țării. Valoarea adăugată a portului sloven este mai mare decât în ​​porturile belgiene și comparabilă cu portul din Anvers, al doilea port ca mărime din Europa după Rotterdam. Odată cu dezvoltarea continuă a capacităților sale, Portul Koper rămâne forța motrice din spatele dezvoltării logisticii și a activităților conexe.

Impactul activității portuare asupra valorii adăugate în 2018 a crescut cu 58% față de 2009, ridicându-se la aproximativ 400 de milioane de euro, în timp ce veniturile totale generate de activitatea portuară în 2018 s-au ridicat la 1,2 miliarde de euro. Pentru fiecare euro cu valoare adăugată generată, activitatea portuară a contribuit cu aproape un euro suplimentar la valoarea adăugată a altor activități. Acest indicator a scăzut ușor comparativ cu 2009 (de la 2,77 la 1,94), în principal datorită scăderii serviciilor de construcții. Din același motiv a scăzut şi multiplicatorul personalului, însă, cu toate acestea, fiecare loc de muncă port-activitate a contribuit la 1,55 locuri de muncă în alte activități.