economie Archives - Pagina 2 din 40

Piața construcțiilor din România a început anul cu un nivel foarte ridicat de activitate, aproape de maximele istorice, alimentat în principal de investițiile publice, dar și de interesul constant al dezvoltatorilor privați. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% între ianuarie și noiembrie 2025 față de anul precedent, apropiindu-se de recordul înregistrat în 2023, potrivit raportului anual al Colliers.

Această evoluție arată că sectorul construcțiilor rămâne foarte activ și reușește să facă față presiunilor și incertitudinilor crescânde din ultimii ani. În plus, Colliers menționează că în 2025 sectorul construcțiilor au reprezentat aproape 9% din produsul intern brut al României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, mult peste media de 5% a statelor membre.

Pe segmente, creșterea pieței este trasată în principal de lucrările de inginerie, în special proiectele finanțate din fonduri publice, precum infrastructura și marile spitale, care au atins niveluri record în 2025. Construcțiile nerezidențiale au urcat cu peste 11% față de 2024, apropiindu-se de maximele înregistrate în 2023. Și sectorul rezidențial a avut o evoluție solidă, cu o creștere de peste 12%, deși rămâne sub vârful istoric recent, menținându-se însă constant peste nivelurile de dinainte de pandemie. Per ansamblu, activitatea din construcții în 2025 a ajuns aproape la dublul nivelului anterior pandemiei, confirmând ritmul accelerat al lucrărilor din ultimii ani.

„Datele arată foarte clar că piața construcțiilor din România funcționează la o turație foarte ridicată, apropiată de maximele istorice, iar acest ritm este susținut în principal de proiectele publice de mari dimensiuni. Este însă important de înțeles că vorbim despre volume de lucrări, adică despre intensitatea activității și numărul de ore de muncă, nu despre valoarea financiară a investițiilor, ceea ce face rezultatele cu atât mai spectaculoase. Am interpreta aceste informații în următoarea cheie: ritmul și amploarea schimbărilor sunt la un nivel semnificativ, iar dacă putem menține această direcție, țara va arăta foarte diferit peste 10 ani.”, a precizat Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services.

Chiar dacă nivelul activității rămâne ridicat, perspectivele pe termen scurt și mediu sunt marcate de presiuni suplimentare. Începând cu 2026, a intrat în vigoare o taxă pe carbon pentru materialele de construcții importate din afara Uniunii Europene. Primele estimări sugerează că aceasta ar putea crește costurile cu 10%–15%, deși amploarea efectivă va fi mai clară pe parcursul anului.

Având în vedere dependența ridicată a României de importuri de oțel, aluminiu și alte metale, este puțin probabil ca aceste costuri suplimentare să fie absorbite complet de companiile din construcții. În practică, o parte importantă va fi transferată mai departe în lanțul de producție, ceea ce va pune presiune asupra prețurilor finale ale proiectelor.

Cum finanțarea rămâne selectivă, iar costurile sunt deja la niveluri ridicate, o nouă scumpire ar putea reduce apetitul pentru investiții, în special în sectorul privat.

Aceste presiuni sunt accentuate și de contextul geopolitic global, care a îngreunat aprovizionarea și a crescut costurile materialelor. În 2025, indicii care urmăresc prețurile unor materiale de construcții au atins niveluri record atât în Europa, cât și în Statele Unite. Cuprul, de exemplu — un material esențial pentru construcții — s-a scumpit cu peste 40% și a ajuns la maxime istorice, în timp ce și alte metale de bază au înregistrat creșteri importante.

Pe plan local, piața muncii din construcții a atins, la rândul ei, un nivel record: aproximativ 462.000 de angajați în iulie 2025, cu 1% mai mult față de anul precedent. Consultanții Colliers subliniază că ușoara scădere observată în lunile următoare nu schimbă tendința generală și poate fi pusă inclusiv pe seama factorilor sezonieri.

În același timp, deși presiunile salariale sunt tot mai vizibile într-o piață a muncii care rămâne tensionată, salariile din România în construcții sunt încă sub nivelul celor din alte țări din Europa Centrală și de Est. Acest lucru oferă companiilor un anumit spațiu de manevră, mai ales într-un context în care celelalte costuri sunt deja în creștere.

Consultanții Colliers subliniază că, în aceste condiții, sectorul construcțiilor din România continuă să înregistreze marje operaționale peste media Uniunii Europene. Această situație oferă un anumit grad de amortizare a presiunilor de cost, chiar dacă mediul rămâne unul dificil.

„În ultimii ani, construcțiile au ajuns să cântărească tot mai mult în economia României. În primele trei trimestre din 2025, sectorul a reprezentat 8,7% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană și semnificativ peste media de 5% a statelor membre. Această pondere arată cât de mult se bazează economia pe construcții, dar scoate în evidență și o anumită vulnerabilitate, având în vedere că peste jumătate din activitate este legată de lucrările de inginerie finanțate din fonduri europene. Deși acesta nu este scenariul de bază, eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea fondurilor europene ar putea avea un impact vizibil asupra sectorului, cu efecte care s-ar resimți mai larg în economie.”, a explicat Alexandru Atanasiu.

Pentru 2026, consultanții Colliers anticipează o evoluție mai echilibrată a pieței construcțiilor, într-un context în care presiunile asupra costurilor vor continua să fie ridicate. Activitatea va depinde în mare măsură de investițiile publice, cu condiția menținerii unui climat politic stabil.

În paralel, investitorii privați își ajustează deja planurile și calendarul proiectelor, pregătindu-se pentru o relansare a pieței pe termen mediu.

Piața clădirilor de birouri din București a înregistrat anul trecut primul an fără livrări de proiecte noi din ultimii douăzeci de ani. Potrivit raportului anual publicat de Colliers, în acest context, cererea totală de închiriere a scăzut cu aproximativ 25% față de anul trecut, ajungând la aproximativ 250.000 mp, iar cererea nouă a fost de aproximativ 90.000 mp. În ciuda încetinirii activității de închiriere, piața a continuat să se ajusteze, rata de neocupare la finalul lui 2025 a scăzut la 11,75%, de la aproximativ 13% în anul precedent, astfel atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. În același timp, chiria medie a crescut cu aproximativ 3%, depășind ușor 15 euro pe metru pătrat. Această tendință confirmă faptul că lipsa spațiilor moderne, bine poziționate și conectate la infrastructura de transport rămâne principalul factor care susține echilibrul pieței și presiunea asupra chiriilor.

„Piața nu se confruntă cu o lipsă generală de spații, ci cu un deficit tot mai evident de clădiri de calitate, amplasate în zone bine conectate și cu specificații tehnice adaptate cerințelor actuale ale chiriașilor. Această polarizare explică de ce, în anumite subpiețe, vedem simultan o scădere a cererii și o presiune de creștere a chiriilor. În 2025, suprafața de birouri ocupată efectiv a crescut cu aproximativ 40.000 de metri pătrați, unul dintre cele mai reduse niveluri ale absorbției nete din ultimele două decenii. Totuși, o mare parte din spațiile disponibile este concentrată în clădiri mai vechi sau mai puțin bine poziționate, care rămân dificil de închiriat.”, a explicat Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.

În acest context, consultanții Colliers au subliniat că, dacă rata de absorbție netă se menține constantă în ultimii ani, spațiul disponibil existent ar putea fi ocupat în aproximativ patru ani. Această perioadă de timp este mult mai scurtă decât în cele mai multe capitale europene, inclusiv în cele regionale precum Budapesta și Varșovia, care au nevoie de obicei de peste zece ani pentru a atinge același nivel.

În contrast cu nivelul mai redus al cererii, în 2025 au avut loc tranzacții de referință la nivel de piață, ceea ce confirmă faptul că interesul rămâne solid pentru proiectele de calitate. Cea mai importantă este extinderea Adobe în cadrul proiectului U-Center, cu o suprafață de peste 13.000 mp, care, împreună cu tranzacția inițială de 17.000 mp de acum doi ani, reprezintă cea mai mare tranzacție nouă de cerere intermediată de Colliers și una dintre cele mai importante tranzacții din istoria pieței din București.

În afară de prudența generală manifestată de companii, consultanții Colliers remarcă că aceste decizii arată un lucru important: spațiile moderne, amplasate în zone bune și adaptate cerințelor actuale, rămân atractive pentru investitori. Mai mult, acest interes poate indica și o posibilă stabilizare a cererii în piață. Din punct de vedere sectorial, cererea este relativ echilibrată, serviciile financiare ocupând primul loc, cu 23% din cererea totală de leasing, urmată de sectorul IT&C, cu 20%, care a înregistrat o redresare vizibilă în a doua jumătate a anului, și de sectorul serviciilor profesionale, cu 17%. Cu toate acestea, ponderea sectorului IT&C rămâne mult sub nivelul dinaintea pandemiei, când acesta reprezenta de obicei 40-50% din cererea totală, ceea ce indică faptul că piața trece printr-o ajustare mai profundă, și nu doar printr-o fluctuație ciclică temporară.

În același timp, suprafața medie a unei tranzacții a scăzut la aproximativ 1.400 mp, cu aproximativ 11% mai puțin decât media ultimului deceniu, ceea ce indică o abordare mai prudentă a companiilor în ceea ce privește deciziile privind spațiile de birouri. Pe termen mediu, această tendință ar putea influența modul în care sunt planificate noile proiecte și strategiile proprietarilor, determinându-i să diversifice și mai mult baza de chiriași.

Deși rata medie de neocupare rămâne la un nivel de două cifre, diferențele dintre clădiri și zone sunt din ce în ce mai evidente. În CBD, zona Centrală și Floreasca–Barbu Văcărescu, rata de neocupare a spațiilor de birouri cu locație excelentă și calitate superioară se apropie de nivelul minim dinaintea pandemiei, ceea ce le conferă proprietarilor un avantaj negocierii mai mare în contextul atenției continue din partea chiriașilor. În acest context, chiriile se confruntă cu presiuni de creștere. Proiectele aflate în curs de dezvoltare au testat nivelurile chiriilor peste nivelul maxim actual (aproximativ 22 de euro pe metru pătrat), iar confirmarea acestora prin tranzacții ar putea susține creșterea graduală a chiriilor în următorii ani, în special în zonele bine conectate.

După anul „zero” 2025, oferta de spații de birouri va crește treptat, dar va rămâne la un nivel relativ scăzut. Se estimează că în 2026 vor fi adăugate aproximativ 50.000 mp de birouri, iar în 2027 sub 100.000 mp, mult sub media anuală de 150.000 mp dinaintea pandemiei. Abia în 2028 se va atinge un nivel similar celui din perioada de creștere. În același timp, consultanții Colliers au observat că tot mai multe companii solicită angajaților să lucreze cel puțin trei zile pe săptămână la birou, iar unele companii solicită chiar patru zile pe săptămână. În absența unor șocuri economice majore, această tendință, combinată cu negocierile de închiriere care au fost inițiate în a doua jumătate a lui 2025, ar putea stimula creșterea treptată a cererii în 2026.

„Piața birourilor din București este încă sub nivelul altor capitale europene, cu un stoc de aproximativ 3,4 milioane de metri pătrați, adică în jur de 1.500 de metri pătrați la 1.000 de locuitori în zona metropolitană. Chiar dacă pe termen scurt companiile rămân prudente, pe termen lung fundamentele pieței sunt solide, iar lipsa spațiilor moderne va continua să susțină interesul pentru proiectele de calitate.”, a adăugat Victor Coșconel.