Unsprezece state membre au găzduit inspecții în cadrul Săptămânii de acțiune în domeniul transportului rutier din luna mai, cu sprijinul Autorității Europene a Muncii (ELA) și în parteneriat cu Rețeaua europeană de poliție rutieră (ROADPOL).
Respectarea timpilor de conducere și de odihnă a fost în prim-planul majorității inspecțiilor. În total au fost 555 de vehicule verificate și 396 de încălcări identificate, iar doar 83 din cazuri au fost declarate „în regulă”. Cazul cel mai extrem a fost cel al unui șofer care a condus mai mult de 33 de ore, făcând doar pauze foarte scurte, ceea ce reprezintă o încălcare foarte gravă atât a normelor de muncă, cât și a celor de siguranță. Acest șofer a fost oprit datorită unei inspecții în Bulgaria, la care au participat și autoritățile din Belgia.
Șoferii au primit broșuri de informare ELA cu privire la detașare, precum și la timpii de conducere și de odihnă. Unul dintre șoferi a reacționat: „Este bine că există anumite limite pentru agenții de expediție. Dacă nu ar exista limite privind timpul de conducere, aceștia ar pune și mai multă presiune asupra noastră decât o fac acum.”
Cea mai mare inspecție comună de până acum a avut loc într-o parcare din Antwerpen, în Belgia. Obiectivul principal al acestei inspecții a fost reprezentat de dispoziția legală care interzice șoferului să facă o pauză săptămânală regulată în cabină. Inspecția a fost organizată intenționat în timpul unui weekend prelungit (trei zile). La inspecție au participat autorități belgiene și ofițeri de control din Bulgaria, Lituania, Polonia și România. Din cele 202 vehicule verificate în Belgia, două treimi au fost găsite cu încălcări.
Angajatorii nu au pus la dispoziție spații de cazare adecvate, iar șoferii au fost nevoiți să își petreacă weekendul în camioanele lor în condiții deplorabile Aici există dușuri, dar nu pentru peste 300 de persoane.
Eric Van Den Heuvel, prim inspector la poliția locală din Anvers: „Polițiștii belgieni au constatat 135 de încălcări ale regulii, care îi obligă pe șoferi să își facă odihna săptămânală obișnuită în afara cabinei. În afară de aceasta, au fost constatate 70 de încălcări ale obligației de a returna vehiculul în țara de stabilire a companiei cel puțin o dată la 8 săptămâni. În 35 de cazuri, conducătorul auto nu a avut posibilitatea de a se întoarce acasă într-o perioadă de 3 sau 4 săptămâni consecutive.”
„Am aflat că o companie românească transformase parcarea în baza lor. Vehiculele românești nu s-au mai întors niciodată în România. Șoferii acelei companii au fost plătiți în conformitate cu condițiile de angajare din România, în timp ce ar fi trebuit să fie plătiți în conformitate cu condițiile de angajare din Belgia. Vom continua investigațiile împreună cu colegii noștri români”, a declarat Bart Stalpaert, director al Serviciului de Informații și Investigații Sociale.
În Suedia, poliția și agenția de transport au organizat prima inspecție comună cu sprijinul ELA. Au asistat inspectori de poliție și de transport rutier din Finlanda, Lituania și Letonia.
„În general, constatăm că există multe provocări în ceea ce privește aplicarea legislației privind traficul comercial, însă cred că inspecțiile transfrontaliere ne pot ajuta să aplicăm mai bine Pachetul mobilitate I. Prin urmare, această inspecție a fost o experiență pozitivă pentru noi. Aplicarea eficientă a normelor comune necesită un nivel ridicat de expertiză din partea inspectorilor și o diviziune a competențelor la nivel național. Și, bineînțeles, o bună cooperare la nivel național și transfrontalier este de mare importanță”, concluzionează Karin Michaelsson, consilier superior la Unitatea de trafic comercial din cadrul Agenției Suedeze de Transport.
Acțiunea comună pe șosea a avut loc în săptămâna 13 – 19 mai în Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Germania, Grecia, Olanda, Italia, România, Slovacia, Suedia și Suedia. În total, 328 de inspectori de la transporturi, poliție, muncă și multe alte autorități naționale și-au unit forțele cu observatorii din 14 state membre: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, România și Slovacia.
Infracțiunile descoperite împotriva reglementărilor privind transportul rutier au dus la amenzi totale de aproximativ 273.000 de euro. În afară de timpii de conducere și de odihnă, încălcările au vizat utilizarea tahografului, capacitatea de rulare, asigurarea încărcăturii sau lipsa declarațiilor de detașare și a altor documente (de exemplu, licența comunitară). Investigațiile ulterioare vor viza detașarea, cabotajul și alte situații.
Mai mult de o duzină de camioane și alte vehicule (sub 3,5 tone) nu au fost autorizate să își continue călătoria. Câteva persoane au fost arestate (un caz de spălare de bani) și a fost confiscat un camion cu marfă furată. Săptămânile de acțiune în transportul rutier vor continua pe parcursul anului 2024, cu scopul de a consolida eforturile de promovare a unor condiții de muncă echitabile și a siguranței rutiere în acest sector economic transnațional.
Piața europeană a forței de muncă se restrânge, în pofida creșterii economice mai lente. Multe companii sunt acum în competiție pentru muncitori. Sectoare precum construcțiile și meseriile inginerești, asistența medicală și ocupațiile din domeniul TIC sunt printre cele mai afectate. Acestea sunt câteva dintre concluziile celei de-a șasea ediții a raportului EURES privind dezechilibrele de pe piața muncii 2023, publicat de Autoritatea Europeană a Muncii (ELA).
Raportul arată o înăsprire a pieței muncii în întreaga Europă. În pofida creșterii economice mai lente, multe companii se află în competiție pentru lucrătorii care doresc sau sunt capabili să lucreze în locurile de muncă oferite la locul unde este nevoie de ei. Acest lucru este deosebit de evident în meseriile din domeniul construcțiilor și al ingineriei, al asistenței medicale și al ocupațiilor din domeniul TIC.
Motivele sunt multiple: schimbările structurale din economie, tranziția digitală și ecologică, care au ca rezultat modificarea cerințelor de calificare, schimbările demografice și evoluțiile din societate, condițiile de muncă neatractive sau neconcordanțele dintre preferințele lucrătorilor și cele ale angajatorilor sunt doar câteva dintre acestea.
Printre cele mai critice ocupații cu deficit de forță de muncă – adică cu lipsuri extinse și grave – se numără: șoferii de camioane grele, profesioniștii în asistență medicală și medicii (specialiști), electricienii, oamenii care montează acoperișuri, chelnerii sau muncitorii în construcții.
Mai mult de 60% dintre cei care erau angajați în ocupațiile excedentare în UE în 2022 erau femei, în timp ce doar 27% dintre cei care erau angajați în ocupațiile deficitare erau femei. Rezultă o situație mai puțin favorabilă a femeilor pe piața forței de muncă în comparație cu bărbații.
În total, în 2022, 37,6 milioane de femei și 43,9 milioane de bărbați erau angajați în ocupațiile cu deficit și excedent larg identificate. Distribuția lucrătorilor pe sexe este similară cu cea a forței de muncă în ansamblu (46% fiind femei). Cu toate acestea, o diferență izbitoare apare dacă se ia în considerare distribuția lucrătorilor în funcție de ocupațiile cu deficit și excedent generalizat. Mai exact, ponderea femeilor în ocupațiile cu deficit generalizat este de numai 27%, în comparație cu ponderea lor în ocupațiile cu excedent generalizat, care este de 63%. O analiză a ponderii femeilor în fiecare dintre cele 72 de ocupații deficitare și excedentare oferă unele informații cu privire la motivul pentru care ponderea femeilor este atât de scăzută în ocupațiile deficitare.
Mulți lucrători din ocupațiile excedentare erau foarte bine calificați, ceea ce arată că un nivel ridicat de educație nu corespunde în mod automat unor bune oportunități de angajare.
În unele dintre ocupațiile deficitare, ponderea lucrătorilor tineri este scăzută. Prin urmare, se preconizează că deficitele structurale vor persista în viitor și, parțial, chiar se vor accentua, atunci când lucrătorii se vor pensiona, iar afluxul de lucrători tineri nu va putea umple golul. Unul dintre obiectivele raportului a fost acela de a identifica domeniile în care ar putea fi posibilă potrivirea transfrontalieră a locurilor de muncă. Pentru aproximativ 2/3 dintre ocupațiile deficitare identificate, există cel puțin o țară în care există un excedent de lucrători în această ocupație. Cu toate acestea, pentru cele mai răspândite penurii, comune în multe țări europene, mobilitatea în interiorul UE nu este, probabil, „soluția perfectă”, deoarece excedentele de forță de muncă în aceste ocupații fie nu există nicăieri, fie sunt limitate la foarte puține țări. Muncitorii din construcții reprezintă o excepție.
sursa foto: ELA
02.10.2020
Ultimul număr: Decembrie 2024
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit