Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est, OMV Petrom intră în parteneriat cu Enery Element într-un proiect fotovoltaic în Byala Slatina, lângă Sofia, Bulgaria.

OMV Petrom achiziționează de la Enery Element 50% din acțiunile deținute în Dunav Solar Plant EOOD, care dezvoltă proiectul fotovoltaic Gabare cu o capacitate instalată de aproximativ 400 MW. De asemenea, există o opțiune de a dezvolta un sistem de înmagazinare energie prin baterii. Odată operațional, parcul fotovoltaic va genera suficientă energie electrică pentru a acoperi consumul mediu anual de energie electrică a aproximativ 150.000 de locuințe din Bulgaria. 

Potrivit companiei, finalizarea tranzacției este preconizată a fi încheiată în a doua jumătate a lui 2025, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții.

Parcul solar Gabare are o capacitate de aproximativ 400 MW și un sistem tracker care urmărește mișcarea soarelui pentru a optimiza producția de energie electrică. De asemenea, compania intenționează să dezvolte un sistem de stocare a energiei prin baterii cu o capacitate de până la 600 MWh.  

Autorizațiile de construire și conectarea la rețea au fost deja obținute, iar operațiunile comerciale sunt prognozate a începe în 2027.  

Prin acest parteneriat, OMV Petrom și Enery intenționează să investească aproximativ 200 de milioane euro până în 2027, inclusiv prin finanțare externă.

„Investind în unul dintre cele mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria, ne consolidăm prezența pe această piață vecină și sprijinim tranziția energetică în regiune. Credem că gazele naturale și sursele regenerabile se completează reciproc și joacă un rol cheie în reducerea emisiilor, asigurând în același timp stabilitatea energetică. Suntem încântați de parteneriatul cu Enery, o companie care aduce expertiză solidă în domeniul energiei regenerabile, și, de asemenea, un angajament comun pentru construirea unui viitor mai sustenabil. Spiritul lor de colaborare și viziunea orientată spre viitor îi fac un partener ideal pentru implementarea acestui proiect important. Cadrul investițional include, de asemenea, achiziția de către OMV Petrom a 50% din producția de energie electrică generată de proiect printr-un contract de vânzare energie electrică (PPA), consolidând astfel angajamentul nostru față de furnizarea de energie fiabilă și cu emisii reduse de carbon.”, a declarat Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru divizia de Gaze și Energie. 

„Acest joint venture este o dovadă puternică a capacității Enery de a structura parteneriate inovatoare care oferă atât scalabilitate, cât și predictibilitate, precum și a capabilităților de dezvoltare ale Enery Element în regiune. Prin semnarea unui contract de vânzare energie electrică (PPA) pe termen lung pentru 50% din producție cu OMV Petrom ca parte a cadrului investițional nu doar că asigurăm stabilitatea veniturilor pe termen lung pentru proiect, ci și stabilim un reper pentru modul în care jucătorii industriali pot participa activ la tranziția energetică din regiune. Apreciem cooperarea eficientă dintre cele două echipe de proiect și consultanții implicați, care au făcut posibil acest parteneriat și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru atingerea termenului de punere în funcțiune comercială a acestui proiect de referință în domeniul energiei regenerabile. De asemenea, am dori să mulțumim echipei Enery Element pentru munca remarcabilă depusă în dezvoltarea proiectului.”, a declarat Richard König, Chief Executive Officer al Enery. 

Pentru tranziția către o economie sustenabilă, România și-a propus ca obiective cheie producerea a 153.000 de tone de hidrogen regenerabil pe an și reducerea emisiilor de CO2 cu peste 2 milioane de tone până în 2030. În Strategia Națională a Hidrogenului 2023-2030 se precizează că aceste măsuri vor sprijini decarbonizarea sectoarelor industrial și de transport, aliniindu-se cu obiectivele europene privind energia curată.

Strategia, elaborată de o echipă de experți de la Horváth România și PwC România, a analizat potențialul de producție și consum al hidrogenului regenerabil, fiind una dintre principalele opțiuni a UE către o economie fără gaze cu efect de seră. Hidrogenul regenerabil produs prin electroliza apei, folosește surse regenerabile de energie electrică, precum energia solară, eoliană sau hidroelectrică, printr-un proces care nu generează emisii de dioxid de carbon (CO₂).

Potrivit comunicatului de presă, potențialul de creștere economică, grație utilizării hidrogenului, va fi obținut prin dezvoltarea sectoarelor „hard-to-abate” (industrii dificil de decarbonizat) printre care se află producția de oțel și industria petrochimică (rafinarea petrolului, producția de îngrășăminte) și transportul greu.

Un prim pas important în această direcție va fi crearea așa-numitelor „văi de hidrogen” (hydrogen valleys / ecosystems), care vor conecta potențialul de producție la diverse centre industriale și de transport din apropiere. În cazul României, Strategia a identificat cinci ecosisteme ce pot fi dezvoltate în următoarele regiuni strategice: (1) Bucureşti – Ploieşti – Târgoviște – Pitești; (2) Constanța – Medgidia – Călărași – Slobozia; (3) Cluj – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș; (4) Galați – Brăila – Tulcea; și (5) Craiova – Slatina – Târgu Jiu.

Printre obiectivele generale pentru dezvoltarea sectorului hidrogenului se numără:

De asemenea, Strategia vizează utilizarea hidrogenului regenerabil pentru producția de oțel „verde”, reducerea emisiilor din industria chimică şi petrochimică şi dezvoltarea de soluții pentru transportul de marfă, transportul public şi aviație. Implementarea proiectelor va permite decarbonizarea sectoarelor „hard-to-abate”, unde electrificarea nu este fezabilă.

Totodată, planurile include conectarea la rețeaua europeană de transport al hidrogenului, European Hydrogen Backbone, pentru a promova exporturile și a integra piețele locale în lanțurile internaționale de aprovizionare. Promovarea de parteneriatele internaționale pentru dezvoltarea pieței hidrogenului și atragerea de investiții.

Luând în considerare potențialul de energie regenerabilă din România (factori de capacitate medii pentru energia eoliană și solară), costul mediu real al producției de hidrogen regenerabil este estimat la 3,6-5,4 EUR/kg H2 în condițiile actuale (până în 2030). Cea mai mare parte a costurilor hidrogenului regenerabil o reprezintă costul electricității verzi (65%), urmat de costurile operaționale (16%) și costurile de capital (14%), ținând cont de faptul că factorul mediu de capacitate al electrolizoarelor este de 40% (echivalentul a 3.530 de ore de funcționare la capacitate maximă).

„Hidrogenul reprezintă o oportunitate strategică pentru securitatea energetică a României: reducerea emisiilor de CO2 şi creşterea competitivității industriei. Dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen regenerabil este esențială în păstrarea competitivității economice a sectoarelor industriale care nu au alte opțiuni pentru respectarea normelor de mediu (hard-to-abate), iar aceste tehnologii sunt susținute de finanțări semnificative din fonduri europene dedicate.”, a declarat Cătălin Stancu, Consultant, Horváth România.

Până în 2050, strategia prevede eliminarea totală a hidrogenului din surse fosile, dezvoltarea unor rețele de transport de gaze curate și utilizarea hidrogenului pentru industrie, transport și stocarea energiei.