Energie Archives - Pagina 6 din 20

Pentru tranziția către o economie sustenabilă, România și-a propus ca obiective cheie producerea a 153.000 de tone de hidrogen regenerabil pe an și reducerea emisiilor de CO2 cu peste 2 milioane de tone până în 2030. În Strategia Națională a Hidrogenului 2023-2030 se precizează că aceste măsuri vor sprijini decarbonizarea sectoarelor industrial și de transport, aliniindu-se cu obiectivele europene privind energia curată.

Strategia, elaborată de o echipă de experți de la Horváth România și PwC România, a analizat potențialul de producție și consum al hidrogenului regenerabil, fiind una dintre principalele opțiuni a UE către o economie fără gaze cu efect de seră. Hidrogenul regenerabil produs prin electroliza apei, folosește surse regenerabile de energie electrică, precum energia solară, eoliană sau hidroelectrică, printr-un proces care nu generează emisii de dioxid de carbon (CO₂).

Potrivit comunicatului de presă, potențialul de creștere economică, grație utilizării hidrogenului, va fi obținut prin dezvoltarea sectoarelor „hard-to-abate” (industrii dificil de decarbonizat) printre care se află producția de oțel și industria petrochimică (rafinarea petrolului, producția de îngrășăminte) și transportul greu.

Un prim pas important în această direcție va fi crearea așa-numitelor „văi de hidrogen” (hydrogen valleys / ecosystems), care vor conecta potențialul de producție la diverse centre industriale și de transport din apropiere. În cazul României, Strategia a identificat cinci ecosisteme ce pot fi dezvoltate în următoarele regiuni strategice: (1) Bucureşti – Ploieşti – Târgoviște – Pitești; (2) Constanța – Medgidia – Călărași – Slobozia; (3) Cluj – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș; (4) Galați – Brăila – Tulcea; și (5) Craiova – Slatina – Târgu Jiu.

Printre obiectivele generale pentru dezvoltarea sectorului hidrogenului se numără:

Utilizarea hidrogenului regenerabil în industriile în care nu sunt posibile alte opțiuni (precum electrificarea) și în care înlocuirea combustibililor fosili cu hidrogen regenerabil are impact maxim pentru reducerea emisiilor.
Creșterea economică prin dezvoltarea industriilor hard-to-abate și creșterea competitivității acestora. 48,7 kt/an de hidrogen regenerabil până în 2027 şi 152,9 kt/an până în 2030.
Dezvoltarea tehnologică și stimularea inovării prin investiții în cercetare şi inovare, pentru susținerea dezvoltării tehnologiilor din aria hidrogenului regenerabil și mobilizarea capitalului românesc în aceste domenii.
Integrarea hidrogenului în sectorul energetic, prin utilizarea soluțiilor Power-to-X (ce permit conversia, stocarea și utilizarea energiei electrice regenerabile) şi a mecanismelor de stocare pentru echilibrarea sistemului energetic.

De asemenea, Strategia vizează utilizarea hidrogenului regenerabil pentru producția de oțel „verde”, reducerea emisiilor din industria chimică şi petrochimică şi dezvoltarea de soluții pentru transportul de marfă, transportul public şi aviație. Implementarea proiectelor va permite decarbonizarea sectoarelor „hard-to-abate”, unde electrificarea nu este fezabilă.

Totodată, planurile include conectarea la rețeaua europeană de transport al hidrogenului, European Hydrogen Backbone, pentru a promova exporturile și a integra piețele locale în lanțurile internaționale de aprovizionare. Promovarea de parteneriatele internaționale pentru dezvoltarea pieței hidrogenului și atragerea de investiții.

Luând în considerare potențialul de energie regenerabilă din România (factori de capacitate medii pentru energia eoliană și solară), costul mediu real al producției de hidrogen regenerabil este estimat la 3,6-5,4 EUR/kg H2 în condițiile actuale (până în 2030). Cea mai mare parte a costurilor hidrogenului regenerabil o reprezintă costul electricității verzi (65%), urmat de costurile operaționale (16%) și costurile de capital (14%), ținând cont de faptul că factorul mediu de capacitate al electrolizoarelor este de 40% (echivalentul a 3.530 de ore de funcționare la capacitate maximă).

„Hidrogenul reprezintă o oportunitate strategică pentru securitatea energetică a României: reducerea emisiilor de CO2 şi creşterea competitivității industriei. Dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen regenerabil este esențială în păstrarea competitivității economice a sectoarelor industriale care nu au alte opțiuni pentru respectarea normelor de mediu (hard-to-abate), iar aceste tehnologii sunt susținute de finanțări semnificative din fonduri europene dedicate.”, a declarat Cătălin Stancu, Consultant, Horváth România.

Până în 2050, strategia prevede eliminarea totală a hidrogenului din surse fosile, dezvoltarea unor rețele de transport de gaze curate și utilizarea hidrogenului pentru industrie, transport și stocarea energiei.

Grupul MOL și Grupul MVM au semnat un acord comercial de petrol care vizează diversificarea suplimentară a portofoliului de aprovizionare cu energie al regiunii, cu accent deosebit pe Ungaria și Slovacia. Ca urmare a acestei cooperări, rafinăriile MOL vor crește volumul de țiței alternativ procesat cu până la 160.000 de tone pe an. Petrolul va fi transportat din regiunea Caspică până la terminalul Ceyhan din Turcia prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) și apoi distribuit pe piețele Grupului MOL. Grupul MOL are deja experiență cu țițeiul azer, deținând o participație la zăcământul petrolier Azeri-Chirag-Gunashli (ACG) din 2020, din care a furnizat 5 milioane de barili de țiței în 2024. Grupul MVM a intrat recent pe piața azeră prin achiziționarea unei participații de 5% în acordul de partajare a producției pentru zăcământul de gaze și condensat (țiței) Shah Deniz.

Pentru a-și diversifica și mai mult aprovizionarea cu energie, MOL achiziționează în medie100 000 de barili de țiței pe lună din zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan. Acordul comercial dintre MOL și MVM a permis să adauge un volum anual echivalent cu două transporturi de cisterne cu țiței azer din regiune pe lângă transportul lunar existent.

„Grupul MVM a luat mai multe măsuri în ultima perioadă pentru a diversifica aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei și a regiunii. Suntem mândri să contribuim acum și la securitatea aprovizionării regionale cu petrol. Participația MVM la Shah Deniz nu este doar o investiție financiară solidă, ci susține indirect și aprovizionarea cu energie a regiunii, deoarece o parte din țițeiul produs acolo va ajunge în Europa Centrală. Parteneriatul dintre MVM și MOL este un exemplu de aranjament logistic reciproc avantajos între cele mai mari două companii energetice din Ungaria. Acordul este pe deplin în conformitate cu obiectivele țării de a consolida securitatea energetică, precum și cu strategia Grupului MVM 2035.”, a declarat Réka Martini, Director de Strategie și Tranzacții la Grupul MVM.

De-a lungul timpului, MOL s-a angajat să diversifice portofoliul de aprovizionare cu energie în regiune. Chiar înainte de 2022, compania a investit 170 de milioane de dolari în dezvoltarea conductei Adria și a infrastructurii aferente pentru a oferi cel puțin două rute de aprovizionare viabile. De atunci, compania a testat 14 tipuri diferite de țiței și lucrează constant pentru a îmbunătăți creșterea flexibilității tehnologice a rafinăriilor sale.

„Poziția MOL este clară: cu cât putem aduce mai multe surse de țiței în țările fără ieșire la mare din regiune, cu atât aprovizionarea cu combustibil devine mai sigură și mai accesibilă. De ani de zile, lucrăm nu doar la modernizarea tehnologiei și infrastructurii noastre de rafinărie, ci și la construirea unui portofoliu de aprovizionare diversificat. Acordul comercial cu MVM reprezintă un pas important înainte în eforturile noastre, oferindu-ne o soluție previzibilă și ușor de gestionat. Mai sunt multe de făcut, deoarece securitatea energetică a regiunii necesită cel puțin două conducte de țiței operaționale și competitive din punct de vedere comercial. În prezent, conducta Adria nu poate fi considerată o rută de aprovizionare completă.”, a declarat Gabriel Szabó, vicepreședinte executiv Downstream la Grupul MOL.

În martie 2023, Grupul MOL a livrat către rafinăria din Slovnaft, prin portul Ceyhan din Turcia și conducta Adria, un transport de țiței ușor azer din câmpul petrolier Azeri-Chirag-Gunashli (ACG) din Azerbaidjan, în care compania deține o participație din 2020. Deși rafinăria a testat anterior țiței din Orientul Mijlociu și regiunea Caspică, procesarea țițeiului din propriul zăcământ reprezintă un pas important. Această cooperare internațională dintre cele două mari companii energetice din Ungaria are o importanță strategică și contribuie direct la securitatea energetică a Ungariei.