Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

În primul trimestru al anului 2021, producătorii de paleți din lemn reutilizabili cu marca Epal au produs 2.979.168 de unități (din care 1.811.184 noi și 1.167.984 reparate), cea mai mare valoare înregistrată într-o perioadă de trei luni. Acest lucru a fost raportat de asociația italiană Conlegno, precizând că, în comparație cu aceeași perioadă din 2020, producția a crescut cu 7,5%, datorită, mai ales, paleților reparați (13% față de 4% din cele noi). Numărul Fitok, un brand care certifică tratamentul fitosanitar corect al ambalajelor și componentelor din lemn, crește, de asemenea: în primul trimestru au fost tratate 758.495 m3 de lemn, cu 15% mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului 2020.

Aceasta este o veste bună pentru producători, dar ascunde o problemă serioasă pentru întregul lanț logistic: lipsa de paleți cauzată de deficitul de lemn și costul lor tot mai mare. Acest lucru a fost afirmat chiar de președintele Conlegno, Orlando Fravega, potrivit căruia „în ciuda creșterii volumelor de producție, în ceea ce privește marjele, va fi totuși un an dificil pentru sector din cauza prețului lemnului scăpat de control și deficitul de materii prime care va avea repercusiuni inevitabile asupra costului paleților, cu creșteri de la 50% la 100%.”

Această problemă nu afectează doar Italia sau Europa, ci și Statele Unite, unde, de câteva săptămâni, operatorii de transport și logistică și-au exprimat îngrijorarea față de disponibilitatea de paleți la prețul de până anul trecut. Asociația United Fresh Produce spune că costul paleților a crescut cu 400% și, în același timp, este dificilă repoziționarea platformelelor din cauza lipsei de camioane și șoferi. Deci, în timp ce cei care trebuie să expedieze nu pot găsi paleți sau îi găsesc la prețuri foarte mari, mii de paleți goi sunt încă în platformele logistice.

În Statele Unite, situația este și mai gravă, deoarece multe case sunt construite din lemn și, prin urmare, producătorii de paleți concurează cu companiile de construcții pentru a obține lemn. Ar exista alternativa paleților din plastic, dar și în acest caz prețurile materialului sunt în creștere și deja un palet din plastic costă de aproape trei ori mai mult decât cel din lemn. Asociația United Fresh prezice că problema va rămâne cel puțin pe tot parcursul anului 2021.

Spre deosebire de modul de lucru din depozitele vestice, lanțurile de distribuție din România continuă să gestioneze in-house paleții, de unde și problemele legate de costuri – cuantificabile în timp, resursă umană suplimentară și bani. Pentru a scăpa de această bătaie de cap, proprietarii, de cele mai multe ori producătorii, transferă managementul lor către operatorii logistici cu care lucrează. Iar aici un rol cheie îl au șoferii operatorilor, care reprezintă interfața companiei de 3PL în relația cu platforma și care, de cele mai multe ori, sunt nevoiți să facă munca unui operator de depozit.

Asociația Europeană a Paletului, deținătoarea „europaletului“, standardul cel mai folosit în industrie, a anunțat că se scumpesc paleții din cauza unei crize de cherestea în Europa și America. Informația ne-a fost confirmată parțial, în sensul în care piața românească este una atipică, iar lanțurile de distribuție continuă să se bazeze destul de mult pe paleți la mâna a doua și pe „one-way-pallet“, dar folosiți „de câte ori se poate“. Parțial, prin furnizorii agreați de compania mamă, impactul acestui deficit ar fi ajuns și pe piața românească de paleți, însă majoritatea celor cu care am discutat nu ne-au confirmat scumpiri exagerate în afară de cele anuale, agreate prin contract.

Creșterea tarifelor la cherestea este nesemnificativă însă în comparație cu scumpirea altor materii prime, așa cum sunt polimerii, folosiți la fabricarea plasticului. În numai două luni, din decembrie 2020 până în februarie anul acesta, prețul a urcat cu 15%, iar acum se tranzacționează în multe cazuri cu peste 60-70% față de ce era la începutul anului, lucru simțit și la prețul sacilor de plastic.

Totul are legătură cu apetitul investitorilor pentru orice tip de materie primă, iar plasticul se găsește astăzi în orice produs. Scumpirile au loc și pe fondul crizei de containere maritime, în condițiile unei insuficiente capacități de transport.

Reîntorcându-ne la discuția despre paleți, am mai aflat multe lucruri interesante, cum ar fi că un operator important activ în FMCG merge pe o pierdere foarte mare, o sumă din șase cifre. „Noi făceam o muncă titanică. Afară sistemul merge, dar în România nu există un soft care să știe că pe un palet sunt mai mulți producători. Și atunci eu pe 32 de paleți, cât am într-o semiremorcă, am două sau trei straturi de produse pe un palet, însă sistemul vede doar un număr total de paleți. Și atunci noi la platformă facem calea inversă, de la manual către automatizat. Asta înseamnă că aloci un om fizic, șoferul, care ia fiecare produs în parte și abia apoi declară un număr de paleți încărcați la platforma IKA.“ Toată această problemă cu paleții s-a acutizat anul trecut și continuă și anul acesta, pe fondul unor volume mai scăzute – cel puțin pentru anumite produse – dar cu o cerere mai mare de paleți. Asta deoarece softul de gestiune nu vede că au fost efectuate grupaje pe același palet. „Și atunci tu transporți mai puțină marfă pe un număr mai mare de paleți. Cineva suportă aceste costuri și nu producătorul este acela“, a mărturisit logisticianul. În schemă apar, evident, și pierderile asumate prin contract – 10-15% – și nu puține sunt cazurile în care clientul operatorului este cel care nu vrea să își asume această pierdere – prin același transfer tacit. „De la fabrică trimiteau paletul întreg fără să știe că va fi vândut, iar noi, firma de logistică, am început să ne lovim de problemă: primeam o comandă pentru două bucăți pe care trebuia să le punem pe un palet. Acest management de paleți nu se compensa în preț și când pe fir apăreau și aceste pierderi“, a mai spus specialistul cu care am stat de vorbă. La fel se întâmplă și cu paleții închiriați. Proprietarul primește numai „vise frumos împachetate“, iar contractul e făcut de așa natură încât producătorul este absolvit de orice vină, cu condiția să declare la cine a trimis paletul, respectiv tot la logistician… Și uite așa, la un business de 7-8 milioane de euro, când ai o pierdere de 1,5-2 milioane de euro, parcă nu îți vine să mai faci logistică. Mai în detaliu intrăm în numărul următor al revistei Logistica. Până atunci aveți grijă unde vă lăsați paleții!