Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Potrivit unui studiu al Camerei de Comerț și Industrie din Slovenia privind efectele activității portuare asupra economiei, peste 7.000 de locuri de muncă în Slovenia sunt legate direct sau indirect de activitatea portuară, în centrul căreia se află Portul Koper, una dintre cele mai mari entități economice ale țării. Valoarea adăugată a portului sloven este mai mare decât în ​​porturile belgiene și comparabilă cu portul din Anvers, al doilea port ca mărime din Europa după Rotterdam. Odată cu dezvoltarea continuă a capacităților sale, Portul Koper rămâne forța motrice din spatele dezvoltării logisticii și a activităților conexe.

Impactul activității portuare asupra valorii adăugate în 2018 a crescut cu 58% față de 2009, ridicându-se la aproximativ 400 de milioane de euro, în timp ce veniturile totale generate de activitatea portuară în 2018 s-au ridicat la 1,2 miliarde de euro. Pentru fiecare euro cu valoare adăugată generată, activitatea portuară a contribuit cu aproape un euro suplimentar la valoarea adăugată a altor activități. Acest indicator a scăzut ușor comparativ cu 2009 (de la 2,77 la 1,94), în principal datorită scăderii serviciilor de construcții. Din același motiv a scăzut şi multiplicatorul personalului, însă, cu toate acestea, fiecare loc de muncă port-activitate a contribuit la 1,55 locuri de muncă în alte activități.

Romania nu indeplineste in prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preturilor, soliditatea finantelor publice, stabilitatea cursului de schimb si convergenta ratelor dobanzilor pe termen lung, se arata in raportul de convergenta pe 2020 publicat miercuri de Comisia Europeana (CE).
 
Legislatia din Romania nu este compatibila in intregime cu tratatul, conform raportului care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele facute de statele membre din afara zonei euro in directia adoptarii monedei europene. Potrivit CE, Romania nu indeplineste criteriile legate de stabilitatea preturilor. Rata medie a inflatiei in Romania in ultimele 12 luni, pana in martie 2020, a fost de 3,7%, mult peste valoarea de referinta de 1,8%, si se estimeaza ca va ramane si in lunile urmatoare mult peste valoarea de referinta, apreciaza Executivul comunitar, potrivit Agerpres. Rata medie anuala a inflatiei in Romania a accelerat la 4,1% in 2018 si a ramas relativ ridicata in 2019, la un nivel mediu de 3,9%, sprijinita de cererea robusta din partea consumatorilor. In septembrie 2018 a atins un varf de 4,7%, in urma atenuarii efectului reducerii TVA si al majorarii pretului titeiului pe plan global, se arata in raport.
 
Conform previziunilor de primavara ale Comisiei Europene, rata anuala medie a inflatiei in Romania ar urma sa scada la 2,5% in 2020 si sa ajunga la 3,1% in 2021. Nivelul relativ scazut al preturilor in Romania (aproximativ 50% din media zonei euro in 2018) sugereaza un potential semnificativ pentru convergenta nivelului preturilor pe termen lung, apreciaza Executivul comunitar. De asemenea, se arata in raportul CE, Romania nu indeplineste criteriul legat de soliditatea finantelor publice. Ca o consecinta a incalcarii plafonului de deficit in 2019, Consiliul a deschis procedura de deficit excesiv pentru Romania in 4 aprilie 2020, indicand 2022 ca termen limita pentru corectarea deficitului excesiv. Romania nu indeplineste nici criteriul legat de cursul de schimb. Leul romanesc nu participa la Mecanismul cursului de schimb (ERM II). Romania opereaza un regim de curs de schimb flotant, care permite interventiile BNR pe piata valutara. In 2018, cursul de schimb leu/euro era in medie de 4,65 lei/euro. Dupa o depreciere de aproximativ 1% fata de euro, in perioada ianuarie-mai 2019, leul a avut un scurt episod de apreciere moderata in vara lui 2019 dar tendinta de depreciere s-a reluat moderat dupa octombrie 2019. Pe fondul pandemiei, leul s-a depreciat fata de euro cu aproximativ 1,1% de la mijlocul lunii februarie pana la finalul lunii martie 2020.