Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Anul trecut pe data de 1 septembrie, România a publicat Ordinul nr. 2048 care pune în aplicare Directiva UE în legătură cu raportarea țară cu țară (UE) 2021/2101. Potrivit acestei directive, companiile multinaționale vor fi obligate să furnizeze informații detaliate despre activitățile lor, profiturile obținute și impozitele plătite în fiecare țară în care operează.

Consultanții Deloitte mărturisesc că directiva cu privire la raportarea țară cu țară fac parte din demersul mai larg al UE de a promova transparența și o atitudine responsabilă față de aspectele fiscale. Astfel, companiile care își desfășoară activitatea în România și au o cifră de afaceri consolidată de cel puțin 750 de milioane de euro sau mai mult pentru exercițiul financiar începând cu 1 ianuarie 2023 vor raporta anumite informații financiare și fiscale, acoperind fiecare jurisdicție în care operează.

Această obligație, conform Ordinului nr. 2048, se va aplica multinaționalelor rezidente în România și includ, printre altele, natura activităților derulate în fiecare jurisdicție, numărul de angajați, veniturile înregistrate, profiturile efectuate și impozitele declarate, respectiv plătite.

Prin implementarea acestei directive în România, autoritățile fiscale vor consolida capacitatea de a identifica tentativele de evaziune fiscală și de transfer de profit, totodată vor putea înțelege mai bine cum operează companiile multinaționale și cum își alocă profiturile între diferite jurisdicții.

„Este important ca grupurile multinaționale afectate să se pregătească pentru aceste obligații de raportare, deoarece nerespectarea noilor cerințe poate duce la sancțiuni și la afectarea reputației companiilor. Multinaționalele vor trebui să se asigure că au sisteme și procese implementate pentru a colecta informațiile necesare și a le raporta cu exactitate și în timp util.”,

au precizat consultanții Deloitte.

De asemenea, există și unele provocări în modul de implementare aceste raportări, legate de capacitatea autorităților fiscale române de a gestiona și administra informațiile obținute prin acest demers, dar și de a coordona cu instituții fiscale din alte jurisdicții. Mai mult, pentru a aplica această directivă, autoritățile fiscale române au nevoie de instrumente specifice pentru a detecta și investiga cazurile de evaziune fiscală, iar acest lucru necesită investiții importante în instruire, tehnologie sau alte tipuri de resurse. Totodată, va necesita o coordonare între autoritățile fiscale române și autoritățile fiscale din alte țări în care își desfășoară activitatea grupurile multinaționale. Acest lucru poate fi o provocare, în situațiile în care există diferențe cu privire la cerințele de raportare sau în cazul în care tratatele fiscale dintre țări sunt neclare sau inconsecvente.

Prin urmare, implementarea în România a Directivei UE privind raportarea țară cu țară, sau „Public CBC”, așa cum este denumită de către mediul de afaceri, reprezintă un pas important în direcția creșterii transparenței și responsabilității în aspecte de natură fiscală. Aceasta va ajuta autoritățile fiscale să identifice evaziunea fiscală și transferul de profit și, în cele din urmă, să asigure că sistemul fiscal este echitabil și eficient pentru toți.

O alta frauda fiscala ce vizeaza combustibilii a fost descoperita de Agentia Vamala din Italia, care luna aceasta a anuntat incheierea operatiunii „Petrol Low Cost”, o ancheta care a avut loc in Lazio, Umbria si Abruzzo. Cercetarea a demarat cu o verificare tehnica efectuata in 2015 la un distribuitor din provincia L’Aquila si a continuat in urmatorii cinci ani cu analiza bazelor de date si a descoperirilor, ceea ce a scos la iveala o organizatie ramificata. Faza finala a anchetei a inregistrat, de asemenea, perchezitii, inclusiv la subiecti colaterali.

La sfarsitul anchetei, anchetatorii au dezvaluit saisprezece companii create doar pentru a implementa o activitate de evaziune fiscala sistematica, formata din persoane care nu au depus niciodata declaratii sau au facut-o intr-un mod gresit. Prin urmare, s-a solicitat rechizitoriul a peste treizeci de suspecti pentru infractiunile de fals in declaratii, omiterea declararii, ascundere si distrugere de documente contabile, concurenta neloiala, primire de bunuri furate, spalare de bani si contrabanda. Anchetatorii estimeaza ca organizatia a eludat plata TVA in valoare de 66,8 milioane de euro.