expeditii Archives - Pagina 2 din 10

Dimensiunea și creșterea pieței globale de transport de marfă în perioada 2013–2027

Conform unei analize realizate de Transport Intelligence (Ti), transportul de marfă a avut în 2023 o performanță slabă, deoarece volumele, comenzile de export și creșterea economică au continuat să fie mici. Piața de transport maritim de marfă se va micșora cu 5,3% față de 2022 și cea de transport aerian cu 4,5%, în timp ce în 2024 se așteaptă ca piața globală de expediții să înregistreze un plus de doar 0,3% și cele de transport aerian și maritim de marfă să aibă, la rândul lor, creșteri slabe. Iar până în 2027 piața globală de expediții va crește cu 1,5%.

Din analiza Ti rezultă că în 2023 se așteaptă ca aceasta să scadă în termeni reali cu 5,0% și să atingă valoarea de 352.698 de milioane de euro. În termeni nominali (menținând cursurile de schimb constante), piața se va contracta până la -46,6% în 2023, tendință determinată de tarifele semnificativ mai mici pentru aerian și maritim în comparație cu 2022. Performanța slabă poate fi atribuită pieței mai slabe de transport maritim, care se estimează că va scădea cu 5,3%, dar și transportul aerian de marfă s-a contractat cu 4,5%.

Principalul factor care a contribuit la scăderea pieței de transport aerian și maritim de marfă în 2023 a fost încetinirea economiei globale – chiar dacă rezistența sa a fost foarte bună. Conform previziunilor FMI din octombrie 2023, prognoza de referință este că creșterea economică va încetini de la 3,5% în 2022 la 3,0% în 2023 și o redresare completă către tendințele dinainte de pandemia de Covid-19 pare din ce în ce mai imposibilă, în special pe piețele emergente și în curs de dezvoltare.

În plus, OMC și-a retrogradat prognoza privind creșterea volumului comerțului mondial de mărfuri pentru 2023 la 0,8%, mai puțin de jumătate din creșterea de 1,7% prognozată în aprilie. Încetinirea comerțului în prima jumătate a lui 2023 pare să fi implicat un număr mare de economii și o gamă largă de bunuri, inclusiv anumite industriile centrate pe import, care stimulează cererea de servicii de expediere aeriană și maritimă de mărfuri, cum ar fi fierul și oțelul, echipamentele de birou și telecomunicațiile, textilele și îmbrăcămintea. Nici stocurile nu sunt complet epuizate și o recuperare bazată pe restocare nu pare posibilă. Conform previziunilor NRF (Federația Națională de Retail din SUA), raportul stoc-vânzări s-a stabilizat la nivelul de dinainte de pandemie, ceea ce nu va ajuta o piață de transport de marfă deja în scădere, astfel că se aștepta ca al doilea semestru din 2023 să fie la fel ca primul, cu excepția unui sezon de vârf relativ scurt în ultimul trimestru.

Județele fruntașe ca număr de angajați în firme de logistică sunt, ca și în 2021 și 2020, București și Ilfov, care împreună au atins 36.046 de angajați, în creștere față de cei 31.874 din 2021, 31.537 din 2020, depășind chiar și cei 32.492 de angajați de dinainte de pandemie (2019). Urmează apoi Bihor (2.031/1.954) și Constanța (1.922/1.721). Pe locul al patrulea se menține Timiș cu 1.656, în ușoară scădere față de cei 1.698 de angajați din 2021, dar în creștere majoră față de 2020 (768). Urmează două județe care și-au inversat pozițiile din 2021: Giurgiu cu 1.106 față de 1.130 în 2021 și Brașov, cu 1.048/1.154. De asemenea, și acestea două, precum Timișul, înregistrează o ușoară scădere a numărului de angajați față de cei din 2021. Următoarele trei locuri sunt neschimbate atât față de 2021, cât și față de 2020: Arad (1.020/992/974), Cluj (778/755/649) și Prahova, cu 710 în 2022, 619 în 2021 și 561 în 2020. Iar pe locul 10 revine Dâmbovița, cu 484 angajați în 2022, după ce în 2021 nu se mai afla în primele 10, ca în 2020.

Două județe din Top 10 după numărul de angajați nu se regăsesc și în Top 10 după cifra de afaceri – Brașov și Arad – care au deci o productivitate mai mică per angajat, în timp ce Iași, Neamț și Argeș au venituri care le clasifică în primele 10, dar nu sunt în Top 10 și ca număr de angajați. Județele din Moldova sunt ridicate în top datorită volumelor mari de depozitare a cerealelor și furajelor în silozuri, care nu necesită așa de mulți angajați, în timp de în Argeș nu se fac la fel de multe activități cu valoare adăugată ca în depozitele din jurul Bucureștiului sau activitatea de expediții primează în fața depozitării.

Două județe din Top 10 după profit, Argeș și Galați, nu apar și în Top 10 după numărul de angajați, din aceleași considerente precum cele legate de județele Neamț și Iași. În schimb, Cluj și Dâmbovița sunt în Top 10 după numărul de angajați, dar nu și după profit. Iar trei dintre județele din Top 10 ca număr de angajați lipsesc din Top 10 după numărul de firme: Dâmbovița,Prahova și Giurgiu. În schimb, Buzău, Galați și Argeș apar în Top 10 după numărul de firme, dar nu și în topul după numărul de angajați,.

Pe ultimele 10 locuri în clasamentul după numărul total de angajați din logistică sunt aceleași județe ca și în 2021, dar având ordinea schimbată: Mehedinți cu 106 angajați, Alba (102), Vaslui (89), Covasna (88), Caraș‑Severin (87), Brăila (85), Buzău (70), Ialomița (65), Vrancea (47) și Olt (41).