Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Activitatea pe piata de lactate este una deosebit de complexa daca tinem cont de multitudinea de cerinte pentru acest segment. Pentru a face fata, logistica trebuie sa fie foarte bine pusa la punct, dar, intr-o vreme in care criza a facut ravagii pe piata si a impus schimbari masive, provocarile au fost cu atat mai mari. In Romania, grupul Lactalis a compensat scaderea pietei si a reusit si cresterea cotei datorita unui pachet de masuri anti-criza care a dat rezultatele scontate.

 
Grupul LaDorna a fost preluat in 2008 de compania franceza Lactalis, fiind acum reprezentat in Romania prin Dorna Lactate si Dorna SA, aceasta din urma deruland operatiuni in cadrul programului scolar „Cornul si laptele“.
In momentul de fata, LaDorna are mai multe fabrici in toata tara, dar cea mai importanta este cea din Vatra Dornei. „Cele mai bune zone de colectare sunt cele din partea de nord a tarii, unde exista si cel mai bun lapte din punct de vedere calitativ. In acea regiune nu s-au facut colectivizari in trecut, si atunci a ramas o zona destul de propice pentru acest gen de activitati. Este unul dintre motivele pentru care suntem principalii producatori de lapte bio“, a explicat Adrian Anca, director de logistica Lactalis South-East Europe.

Externalizare pentru cresterea calitatii
Grupul LaDorna este una dintre companiile care au considerat ca externalizarea este cea mai buna solutie in vederea obtinerii unui nivel de performanta mai ridicat. Astfel, pentru zona Ardealului, partea de logistica a fost externalizata unei alte companii, specializate pe acest segment, iar aria de actiune cuprinde orase gen Cluj, Lugoj, Brasov si Craiova, cu zonele adiacente.
In prezent, LaDorna opereaza depozite in Bucuresti, Constanta, Galati, Bacau, Iasi si Vatra Dornei, suprafata de depozitare ocupata fiind de 3.100 m2, din care 820 m2 spatii in regim de temperatura controlata.
Depozitul din Bucuresti are cele mai multe tranzactii, iar depozitul central este in Vatra Dornei. Aici vin lactatele care ies de pe linia de productie, marfa este consolidata, dupa care este redirectionata catre celelalte depozite si la clienti.
In depozitul din Bucuresti, volumele operate zilnic ajung la circa 60 t in/out, adica circa trei camioane sunt descarcate, respectiv incarcate zilnic. Dimineata pleaca in jur de 14-15 masini pentru distributie.
„Externalizarea a venit din dorinta de a imbunatati calitatea serviciilor logistice. Neavand un istoric logistic, am incercat sa facem un parteneriat cu un specialist de pe aceasta piata. Principalul argument a fost sa gasim un furnizor de servicii care sa acopere toate activitatile sub aceeasi platforma, la costuri asemanatoare cu ale noastre. Este foarte greu sa faci fata in toate directiile, am cautat parteneri care sa poata sa presteze serviciile catre clientii directi, key-accounts, retaileri etc., dar si scoli. Dar externalizarea are si dezavantaje. Costurile sunt putin mai mari, ceea ce a crescut pretul/kg in aceste puncte. Alt dezavantaj este ca se pierde controlul asupra business-ului, asupra activitatii din platforma respectiva. Trebuie sa creezi un post nou,  
 un fel de project manager care sa monitorizeze activitatea prestatorului de logistica, astfel incat sa pastram controlul asupra tuturor activitatilor. In prezent am ajuns la un echilibru de vanzari intre zona externalizata si cea de care ne ocupam noi direct“, considera Adrian Anca.
40-50% din vanzarile de produse lactate sunt realizate in zona capitalei. Moldova, Braila sau Galati sunt in scadere pentru toata lumea, iar Constanta si Iasi au varf de sezon in vara. O zona mai slaba din punctul de vedere al vanzarilor este Oltenia, in timp ce partea vestica a tarii este una cu un consum ridicat.

„Cornul si laptele“, binevenit pe timp de criza
Inca de la infiintare, LaDorna a participat in fiecare an la programul „Cornul si laptele“. Activitatea companiei in aceasta directie se deruleaza in zone ca Dolj, Caras-Severin, Bucuresti si Ilfov, Covasna, Bacau, Iasi, Bistrita-Nasaud, Suceava, dar indirect si in alte orase, prin alti distribuitori. LaDorna livreaza produse lactate catre scoli si gradinite si in zonele in care si-a externalizat activitatea.
Programul scolar reprezinta circa 40% din vanzarile si activitatea LaDorna.
Pentru LaDorna, faptul ca are contracte puternice pe partea de program scolar a fost un avantaj in perioada de criza, cand vanzarile au scazut. Dar distributia laptelui la atat de multe puncte este o activitate meticuloasa, foarte greu de realizat, mai ales ca si conditiile sunt foarte stricte. Programul implica fonduri europene, deci controlul este foarte strict, dar si incasarile sunt sigure si constante.

Renegocieri pe toate planurile
In perioada 2008-2010, piata de lactate a fost in scadere si toti cei implicati in acest domeniu a trebuit sa ia masuri drastice de reducere a costurilor, incercand in acelasi timp sa isi mentina cota de piata. Pe langa acestea, LaDorna a cautat sa si creasca activitatea, astfel incat sa balanseze scaderea pietei.
In ultimii doi ani, in logistica toata lumea a pus o presiune mai mare asupra costurilor. Inainte, directorii nu erau foarte atenti la costuri, ci mai mult la dezvoltare si investitii. In opinia lui Adrian Anca „in 2010, dar si in 2009, au fost foarte dedicati modalitatilor de a-si reduce costurile, dar mai ales de a-si ajusta toate activitatile de logistica incat sa treaca pe profit mai multe activitati pe acelasi rezultat final. Daca pana acum aveau trei activitati, au incercat sa faca in asa fel incat de acum sa aiba doar doua. Toti au incercat sa isi reorganizeze activitatea, nu neaparat sa taie, ci mai ales sa eficientizeze cat mai mult, in orice directie.“
Si in cazul LaDorna toate costurile au fost regandite si au fost renegociate toate contractele, cu reduceri dupa fiecare renegociere. Acum, spre deosebire de anii trecuti, cand nimeni nu voia sa auda de renegocieri, discutiile s-au purtat mult mai usor, deoarece partenerii sunt mai deschisi si inteleg situatia de pe piata. Costurile cu chiriile, service-ul si mentenanta sunt cele mai mari si aici reducerile de cost s-au facut cu succes.
Astfel, in ultimele sase luni de activitate, datorita acestor masuri, a putut fi compensata o scadere de 15-20%. In schimb, au crescut costurile cu carburantul.
Din cauza volumului mare de operatiuni zilnice, cresterea pretului pentru combustibil s-a resimtit foarte mult in cheltuielile companiei.
Dar, in scurt timp, din incercarea de a compensa aceasta crestere, va fi demarat un control mai strict asupra consumului prin dotarea cu GPS a fiecarei masini. Astfel de sisteme au fost montate pe cateva masini si deja se vad diferentele.
O alta masura prin care se incearca reducerea costurilor cu carburantul este alimentarea cu cantitati mai mari de motorina de la depozitul din Vatra Dornei, unde exista o statie proprie, obtinand astfel preturi mai bune de la furnizori. Daca alimentarea se face numai de la statia proprie, cheltuielile cu motorina pot scadea cu 10-15%. „Din cauza cresterii pretului la combustibil mai trebuie sa facem fata si maririi tarifelor de catre transportatori. Ei nu dispun de aceste solutii si atunci sunt obligati sa creasca preturile. Va urma o negociere in acest sens. Oricum noi avem clauza in contracte care presupune ajustarea pretului de transport in momentul in care exista o abatere mare fata de pretul agreat initial“, a aratat Adrian Anca.

Piata de transport se restrange
Pentru transportul produselor, LaDorna are flota proprie. Flota de colectare are 77 de masini, iar cea de distributie, 43, din care cinci camioane, toate echipate cu instalatii de temperatura controlata.
Transportul long distance, de exemplu Vatra Dornei-Bucuresti sau Craiova, se face in general numai cu camioane si pe acest segment, in afara de cele proprii, compania foloseste si vehicule de la terti. Din cauza ca piata de transport a scazut in ultimul timp, LaDorna resimte o lipsa a camioanelor disponibile pe piata.
„In ceea ce priveste partenerii cu flote mari, nu intampinam probleme in gasirea de camioane, dar la cei cu putine camioane se intampla sa nu aiba masina libera. Cred ca incep sa ramana pe piata numai cei cu potential financiar. Noi lucram si cu case de expeditii, dar din ce in ce mai greu pot sa gaseasca masini. Soferii-patron prefera sa lucreze tot cu companiile mari, asa obtin transporturi mai usor, iar companiile mari au inceput sa faca parteneriate cu tot mai multi soferi independenti. De exemplu, daca au o flota de 70-80 de masini, mai au inca pe atat camioane de la parteneri. Deja se restrange numarul caselor de expeditii“, crede Adrian Anca.

Piata de logistica se schimba
Si pe piata de logistica se simte o schimbare teribila. Daca inainte era foarte greu de gasit un furnizor de servicii logistice, in momentul de fata aproape orice companie logistica are capacitate disponibila. Au scazut foarte mult volumele de pe piata si chiar si cei mai mari provideri 3PL, care inca mai au clienti importante, sunt deschisi pentru alte contracte noi.
„In momentul de fata piata este marcata de reasezari, toata lumea incearca sa isi reorganizeze activitatea din toate punctele de vedere. Pe de o parte, tendinta este sa se construiasca platforme logistice proprii, pe de alta parte se observa ca birourile sunt relocate pe platformele logistice. Astfel sunt reduse si costurile. Sunt foarte multe reorganizari, relocari, compresari. Cine are bani prefera sa isi faca constructii proprii decat sa mai plateasca chirii“, considera directorul de logistica Lactalis.
Depozitul din Bucuresti este inchiriat si la acest moment este ocupat complet, iar surplusul, de 700-800 de paleti, este depozitat in alta locatie. De aceea, principalul proiect de anul acesta este cresterea capacitatii de depozitare, fie printr-un parteneriat cu actualii proprietari, fie prin relocarea pe o platforma mai mare.
Un alt proiect vizeaza implementarea unui sistem de rutare si a unui WMS.   
                              
Senior Software si-a marit portofoliul cu 20% in 2010
Senior Software a incheiat 2010 cu o crestere a numarului de clienti noi de 20% fata de 2009, an in care, de asemenea, compania a raportat „vanzari ridicate”. Potrivit lui Daniel Toma, director general Senior Software, rezultatele sunt bune, mai ales tinand cont de scaderea pietei ERP cu 4% inregistrata anul trecut. Directorul companiei a mai declarat ca ceea ce a contribuit la cresterea numarului de clienti au fost lansarea SeniorVisualBI, investitiile in cresterea intuitivitatii SeniorERP si infuzia de know-how prin serviciile oferite. „Decisiva a fost viteza cu care am raspuns la noile necesitati ale clientilor”, a mai spus acesta. 
SeniorVisualBI, lansat in 2010, este un sistem de analize managerial dezvoltat pe platforma Tableau Software, lider mondial in vizualizarea datelor. In acest moment, 22 dintre clientii companiei au optat si pentru implementarea acestui nou sistem. Investitiile constante pe care Senior Software le-a realizat in incorporarea celor mai noi tehnologii in sistemele SeniorERP si SeniorVisualBI fac parte din trendul general de migrare spre tehnologii de tip cloud computing. Performantele Senior Software au fost recunoscute de Microsoft prin acordarea premiunui „Cel mai activ partener Microsoft pe zona S+S”. Printre clientii castigati de companie in 2010 se numara Marelvi si Orion Romania, din segmentul distributiei de electrocasnice, Multibond Dural, singurul producator de adezivi poliuretanici din Romania, Nicoro Tranding, importatorul celor mai cunoscute branduri de jucarii din lume, CompactRB, din domeniul productiei de etichete si distributia de accesorii pentru confectii, Urgent Curier, din segmentul serviciilor de curierat, Randler Group, importator de FMCG din zona de vest a Romaniei, Duo Distributie, liderul distributiei de food si non-food din Constanta, Almera International, producator si distribuitor de produse lactate, si Macon, din domeniul materialelor de constructii.