femei în transporturi Archives - Pagina 2 din 2

În International Alexander Holding, echipa de management este formată 50% din femei şi 50% din bărbaţi. De asemenea, dacă la nivel de companie, 26% sunt femei, în echipa de middle management raportul femei/bărbaţi este de 36% / 64%. „Am reuşit să inducem în structura companiei ideea că există egalitate de şanse, indiferent de poziţii“, a arătat managerul companiei, Loredana Apreutese, în cadrul conferinţei Tranzit dedicate femeilor din industrie. „O femeie puternică reuşeşte să relaţioneze în orice situaţie. Am întâlnit şi bărbaţi care subminează potenţialul femeilor, însă încercăm să ne focusăm pe rezultatele pe care le avem de atins. E foarte important să lucrăm în echipă, iar în concepţia mea o echipă completă şi armonizată e formată din bărbaţi şi femei.“

Adriana Kalapis, care lucrează în Ministerul Transporturilor din 1988, iar în prezent se află în poziţia de director general Direcţia Transport Rutier (DTR), nu simte, ca femeie cu funcţie de conducere, presiunea de a activa într-o lume dominată de bărbaţi. „Provocările nu mi se mai par grele. Au fost, dar le-am depăşit în urmă cu mult timp. Acum am un dialog constructiv cu toţi actorii din piaţă. Atâta timp cât ai argumente bazate pe lucruri care se întâmplă, nu cred că este ceva greu. În plus, în anumite domenii din cadrul transportului rutier, uneori piaţa îşi spune cuvântul şi nu mai e nevoie să te lupţi tu, ca actor, din administraţia centrală a statului, ci piaţa îţi spune cum să reglementezi.“

În compania de expediţii Hermes Forwards, condusă de Dana Dumitru, 64% sunt femei, din care 80% sunt căsătorite şi au copii. „Totul depinde de implicarea lor. Consider că şi familia şi cariera pot fi o sursă de energie la fel de importantă. Cheia nu constă în a reuşi o negociere între cele două aspecte, ci în a le împăca pe ambele într-un mod natural.“ Dana Dumitru consideră că femeilor le este chiar mai uşor să se descurce într-o aşa-numită lume a bărbaţilor. „Odată cu urcarea în ierarhie, aspectele tehnice la care bărbaţii sunt mult mai buni devin mai puţin importante, iar hei-rup-ul şi vitejia nu mai au rol primordial. Modul cum relaţionezi şi cum construieşti credibilitatea e primordial. Iar aici femeile sunt avantajate.“

Ca „una dintre femeile care lucrează în transporturi, un sector care pune economia în mişcare“, Comisarul european Adina Vălean a ales să onoreze anul acesta toate doamnele implicate în industrie în cadrul videoconferinţei Tranzit organizată cu prilejul zilei de 8 Martie. „Subiectul prezenţei femeilor în activităţi care sunt tradiţional rezervate bărbaţilor este de mare actualitate în forurile UE. Cifrele arată că doar 22% din totalul angajaţilor în transporturi sunt femei, iar în transportul rutier procentul nu depăşeşte 14%. Însă cifrele nu vorbesc despre valoarea pe care femeile o aduc acestei industrii. Şi aici vorbim de manageri care au construit companii importante, coordonatori de logistică sau de şoferiţele de tir care străbat Europa.“

Însă, pentru că nu se poate„extrage“ din contextul actual, Comisarul a subliniat că ne aflăm la capătul unui an de criză care nu e numai sanitară, ci şi de mobilitate. „În urmă cu un an am creat culoarele verzi, care au funcţionat în parametri în cea mai mare parte a crizei. Mai mult, odată cu culoarele am creat şi o reţea de puncte naţionale de contact, iar fiecare stat membru şi-a desemnat un reprezentant la nivelul Ministerului de Transport care să fie în contact permanent cu restul membrilor din reţea şi cu coordonatorii Comisiei. Astfel, problemele se comunică şi se discută în reţeaua de coordonatori, încercând să ne convingem unii pe alţii că măsurileexcesive nu sunt utile nimănui“, a subliniat Adina Vălean, referindu-se şi la situaţia actuală de la graniţele Germaniei. Este adevărat că statele membre au drept de a lua decizii prin care să-şi protejeze cetăţenii, dar, făcând asta ar trebui să nu pună în pericol sănătatea altora, este de părere Comisarul. „Ultima lună a fost complicată. S-a ajuns la blocaje pe anumite culoare europene, deşi s-au făcut o serie de demersuri, s-au organizat convorbiri bilaterale şi s-au trimis scrisori oficiale pentru a se îmbunătăţi situaţia. Însă, de multe ori, problema nu e în universul nostru, al transporturilor, ci regulile sanitare sunt impuse de către miniştrii de interne sau ai sănătăţii. Atunci, activitatea mea este să îi conving pe comisarii de resort să organizeze totul astfel încât să nu pună în pericol sănătatea lucrătorilor din transporturi, să nu creeze bariere şi costuri suplimentare pentru transport.“