IMM-uri Archives - Pagina 2 din 2

Comisia Europeana a deblocat 1 miliard EUR din Fondul european pentru investitii strategice (FEIS), ce va servi drept garantie pentru Fondul European de Investitii (FEI), care face parte din Grupul Bancii Europene de Investitii. Finantarea disponibila este estimata la 8 miliarde de euro.

Garantia oferita de Comisia Europeana va permite FEI sa emita garantii speciale pentru a stimula bancile si alti creditori sa ofere lichiditati pentru cel putin 100 000 de IMM-uri europene si pentru intreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finantarea disponibila fiind estimata la 8 miliarde de euro. Demersul face parte din pachetul de masuri anuntat de Grupul BEI la 16 martie, menit sa mobilizeze rapid sprijinul pentru IMM-urile si intreprinderile cu capitalizare medie din Europa.

,,Una dintre consecintele economice imediate ale pandemiei de coronavirus este lipsa brusca de lichiditati care afecteaza intreprinderile mici si mijlocii. Aceste intreprinderi sunt, in general, cele mai afectate intr-o situatie de criza si este esential sa fie sprijinite cu lichiditati suficiente pentru a putea supravietui crizei. Cu toate acestea, intr-o situatie de penurie de lichiditati, bancile nu sunt stimulate sa acorde imprumuturi IMM-urilor, din cauza cresterii bruste a riscului perceput. Acesta este motivul pentru care garantiile UE care sprijina aceste imprumuturi sunt necesare. Incepand de astazi, FEI ofera pietei garantii specifice sprijinite de FEIS pentru a limita impactul pandemiei asupra intreprinderilor mici si mijlocii si asupra intreprinderilor mici cu capitalizare medie’’, se arata intr-un comunicat al Comisiei.

Principalele caracteristici ale acestor garantii vor fi:

• un acces simplificat si mai rapid la garantia FEI;

• acoperire mai mare a riscurilor – pana la 80 % din pierderile potentiale aferente imprumuturilor individuale (spre deosebire de acoperirea-standard de 50 %);

• accentul pus asupra imprumuturilor pentru capital circulant in intreaga UE;

• acordarea unor conditii mai flexibile, inclusiv amanarea, reesalonarea sau suspendarile temporare ale obligatiei de rambursare a imprumuturilor.

Capacitatea financiara este in continuare motiv de disputa intre casele de expeditii si ministerul transporturilor, mai ales ca tot mai multe companii se plang ca le sunt ridicate licentele pe motiv ca nu indeplinesc conditia de capacitate financiara, desi pe documente se mentioneaza ca vor fi retrase doar daca firmele nu mai indeplinesc conditiile care au stat la baza eliberarii lor. Confederatia Patronala a Industriei, Serviciilor si Comertului a atras atentia reprezentantilor MTI ca aceasta prevedere contravine Directivei 2006/123/CE, care se refera la sectorul de servicii si interzice conditionarea accesului la aceasta piata de existenta unei garantii financiare.

Luna trecuta, CPISC (Confederatia Patronala a Industriei, Serviciilor si Comertului din Romania) a trimis catre ministrul transporturilor, Anca Boagiu, o adresa prin care a solicitat suspendarea conditiei de capacitate financiara necesara pentru licentierea caselor de expeditii. Motivul invocat a fost acela ca prevederea contravine Directivei 2006/123/CE, care se refera la sectorul de servicii si interzice statelor membre sa conditioneze accesul la o activitate de servicii pe teritoriul lor de obligatia de a constitui sau de a participa la o garantie financiara sau de a gira o asigurare in favoarea unui prestator sau a unui organism stabilit pe teritoriul lor. Or, „in conformitate cu Constitutia Romaniei, art. 148 – Integrarea in Uniunea Europeana – reglementarile comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne“, se mai arata in adresa.

Directiva nu se refera la serviciile de transport
In raspunsul primit de la minister se arata ca directiva mentionata mai sus nu face referire la serviciile din domeniul transportului, iar excluderea are ca obiect, printre altele, si transportul rutier.
De fapt, Directiva nu include serviciile de transport ca atare, care sunt, de altfel, reglementate de Regulamentul 1071 de acces la piata de transport, ce obliga la detinerea unei capacitati financiare. „Serviciile prestate de persoanele juridice care desfasoara activitati conexe transporturilor rutiere – servicii de intermediere in domeniul transporturilor rutiere – sunt servicii de natura comerciala aferente marfurilor transportate si nu pot fi interpretate ca fiind servicii de transport ca atare“, se arata in adresa CPISC. Aici se mai precizeaza ca reglementarile romane au fost inspirate din legislatia franceza, respectiv Decretul nr. 90-200 din 1990 cu privire la exercitarea profesiei de comisionar de transport, care prevede cerinta de capacitate financiara. Insa, pentru a se conforma Directivei 2006/123/CE, au abrogat articolul respectiv. „Astfel, singura tara din Uniunea Europeana care nu s-a conformat prevederilor art. 14, teza 7 din Directiva 2006/123/CE este Romania.“

Piata a fost limitata
Tot mai multi expeditori se plang ca le sunt ridicate licentele de expeditii pe motiv ca nu indeplinesc capacitatea financiara de 50.000 de euro prevazuta de legislatie. Acestia spun ca le-au fost retrase desi erau in termen de valabilitate, iar pe ele scria clar ca se retrag daca nu mai indeplinesc conditiile cerute la data eliberarii lor. Or, eliberarea licentei nu a fost pana acum conditionata de existenta capacitatii financiare. Asa ca impunerea unei astfel de conditii nu numai ca va reduce drastic numarul companiilor aflate deja pe piata, dar a si inchis portile pentru nou veniti.
Directiva precizeaza faptul ca statele membre nu ar trebui sa limiteze numarul autorizatiilor din alte motive decat cele legate de cantitatea redusa de resurse naturale sau capacitatea tehnica redusa. Iar daca numarul de autorizatii disponibile este limitat ar trebui adoptata o procedura de selectie dintre mai multi potentiali candidati, cu scopul dezvoltarii prin libera concurenta a calitatii si conditiilor prestarii de servicii disponibile pentru utilizatori.
Pe de alta parte, chiar in raspunsul primit de la minister se precizeaza faptul ca, potrivit Directivei, statele membre nu pot conditiona acceptarea garantiei/asigurarii de constituirea sau participarea la o garantie financiara sau incheierea unei asigurari la un prestator sau organism stabilit pe teritoriul lor. Ceea ce, in interpretarea celor de la minister, nu inseamna interzicerea solicitarii unei astfel de garantii.

Directiva pentru inlaturarea barierelor
Nevoia realizarii unei astfel de Directive a aparut ca urmare a raportului Comisiei privind „Starea pietei interne a serviciilor“, unde s-au inventariat numeroase bariere care impiedica sau incetinesc dezvoltarea serviciilor dintre statele membre, in special a celor oferite de IMM-uri, ce predomina in sfera serviciilor.
Barierele afecteaza o gama larga de activitati de servicii, printre care ansamblul etapelor de activitate ale prestatorului, si prezinta un numar de trasaturi comune, inclusiv ca acestea rezulta deseori din proceduri administrative excesiv de greoaie, din insecuritatea juridica legata de activitatile transfrontaliere si din lipsa de incredere reciproca intre statele membre. Iar cum serviciile reprezinta 70% din PIB in majoritatea statelor comunitare, fragmentarea pietei interne are un impact negativ asupra intregii economii europene, si in special asupra competitivitatii IMM-urilor si circulatiei lucratorilor si restrictioneaza accesul consumatorilor la o mai mare varietate de servicii la preturi competitive.
„In prezent, numeroase bariere in cadrul pietei interne ii impiedica pe prestatorii de servicii, in special intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), sa isi extinda activitatile dincolo de frontierele nationale si sa profite de toate avantajele pietei interne. Aceasta situatie scade competitivitatea la nivel mondial a prestatorilor de servicii din Uniunea Europeana. O piata libera care obliga statele membre sa elimine restrictiile in calea circulatiei transfrontaliere a serviciilor, crescand totodata transparenta si asigurand o mai buna informare a consumatorilor, ar oferi consumatorilor o posibilitate mai mare de a alege si servicii de calitate mai buna, la preturi mai mici“, se arata in Directiva.