Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Industria transportului rutier de marfă se află în prezent într-un peisaj dificil, caracterizat de diverse obstacole. Potrivit Colliers, transportul intermodal de mărfuri, ajuns în al treilea și al patrulea trimestru al anului, indică o scădere semnificativă în „sezonul de vârf” tipic al acestui an și va fi amânat până anul viitor.

Printre provocările cu care se confruntă industria transportului rutier se pot enumera:

Inflația, creșterea costurilor și impactul asupra utilizatorilor finali:

Costurile de transport pe mare au cunoscut o creștere semnificativă din cauza inflației, cu prețurile medii ale containerelor crescând de la 4.000-6.000 de dolari la 20.000-24.000 de dolari. Această escaladare semnificativă a costurilor a determinat multe companii să ezite în a cheltui banii în plus pentru a-și menține expedierile în mișcare eficientă. Astfel, eforturile de reducere a costurilor duc adesea la creșterea costurilor pentru utilizatorii finali, afectând în cele din urmă consumatorii. Găsirea unui echilibru între inițiativele de reducere a costurilor și necesitatea unor operațiuni eficiente reprezintă o provocare semnificativă pentru industrie.

Provocări feroviare:

Sectorul feroviar funcționează sub o structură de conducere diferită față de alte industrii de transport. Ca urmare, prioritățile și accentul lor în reducerea întârzierilor și timpilor de așteptare în transport pot fi diferite. Această divergență în priorități ar putea contribui la întârzieri în mișcarea stocurilor, deoarece operatorii feroviari sunt compensați atunci când containerele stau pe șine.

Cererea fluctuantă și schimbarea modelelor de cumpărare:

Companiile se confruntă cu provocări în expedierea unor volume mari din cauza fluctuațiilor dramatice ale stocurilor și schimbărilor în modelele de cumpărare ale clienților. În ultimii trei ani, industria transportului rutier a asistat la epuizarea stocurilor, unele depozite raportând că sunt ocupate doar în proporție de 50-60% din cauza impactului COVID-19 și a declinului economic rezultat. Această epuizare a afectat stabilitatea și previzibilitatea industriei și a perturbat lanțurile de aprovizionare tradiționale, generând cereri fluctuante în diverse industrii.

Perspectiva economică sumbră:

Sentimentul general al industriei pare sumbru după un an de boom. Unele afaceri mici au înregistrat o scădere de 20% în veniturile pe parcursul anului, comparativ cu anul precedent, în timp ce altele au înregistrat o scădere de până la 50%. Acest mediu economic dificil a determinat afacerile mai mici să fie mai precaute, în timp ce companiile mai mari sunt într-o poziție mai bună pentru a face față provocărilor și pentru a explora oportunități de extindere.

Potrivit unui raport al firmei de analiză a transporturilor FTR, perspectivele pentru companiile de transport rutier în 2024 rămân moderat nefavorabile. Indicele condițiilor de transport rutier (TCI) pentru luna martie a indicat condiții persistent nefavorabile, cu o valoare de -5,83, față de -5,17 în februarie. Factori precum costurile dificile de finanțare, un mediu cu rate negative și scăderea tarifelor la cerere au contribuit la această scădere. Deși costurile combustibilului au scăzut ușor, iar ratele de utilizare s-au îmbunătățit, acestea nu au fost suficiente pentru a compensa condițiile negative în ansamblu.

Avery Vise, vicepreședintele transporturilor de la FTR, consideră că redresarea pieței pentru companiile de transport rutier va fi probabil mai puțin pronunțată în comparație cu anii precedenți. Industria nu a înregistrat o migrație semnificativă a șoferilor, ceea ce ar putea deschide calea unei redresări bazate pe capacitate. În timp ce transportatorii mai mari au preluat capacitatea de șoferi de la transportatorii mici care au eșuat, cererea de transport existentă nu este suficient de puternică pentru a folosi în totalitate forța de muncă disponibilă a șoferilor.

Potrivit raportului EMEA Nearshoring 2023 realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield, Europa Centrală și de Est, inclusiv România, vor beneficia de relocarea activităților de producție din piețe mai îndepărtate, așa cum sunt cele din Asia, datorită costurilor mai reduse față de Europa de Vest, în special cele cu forța de muncă.

Principalele sectoare cheie care optează către această zonă din Europa sunt cele din automotive, producția de utilaje și produse electrice și electronice, precum și cele de bunuri de larg consum și de textile.

De asemenea, întreruperile cauzate de închiderile fabricilor mari din China, Taiwan, Vietnam și alte țări asiatice au creat dificultăți la nivelul lanțurilor globale de aprovizionare cu mărfuri, tot astfel mărfurile finite, bunurile intermediare sau materiile prime a piețelor de consum.

Prin urmare, companiile analizează acum diversificarea furnizorilor, astfel încât să nu mai fie expuse riscurilor legate de blocarea lanțurilor de aprovizionare.

„Țările din Europa Centrală și de Est  – în special cele din Uniunea Europeană – au atras investiții majore în capacități de producție în ultimii ani, în special pentru că oferă costuri semnificativ mai reduse față de Europa de Vest, în mod particular pentru forța de muncă. Acestea se află în imediata apropiere a marilor piețe de consum și, prin urmare, beneficiază de costuri de transport mai mici și de timp mai redus de transport. Mai mult decât atât având în vedere calitatea de membri ai Uniunii Europene sau fiind părți ale unor acorduri de liber schimb între țările din afara UE, mutarea mărfurilor din aceste țări înseamnă costuri și limitări de transport reduse sau chiar zero.”,

a menționat Cushman & Wakefield, potrivit unui comunicat de presă.

Mai mult, aceste țări sunt bine conectate cu alte piețe europene printr-o serie de rute de transport, iar majoritatea mărfurilor vor urma fie să se transporte fie pe șosea, fie pe calea ferată. Coridoarele cheie de transport de-a lungul principalelor autostrăzi și în punctele cheie multimodale dintre țările CEE, precum Bulgaria, România, Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă și Polonia, către destinațiile Europei de Vest vor fi locații potențiale importante pentru activitatea companiilor. În ultimii ani, aceste țări s-au dovedit deja atractive, majorându-se puternic cererea de spații logistice și industriale.

Dezvoltatorii de proiecte de logistică și industriale joacă un rol foarte important pentru acomodarea acestor cereri din partea companiilor de producție.

„Deja am văzut o creștere semnificativă a cererii ocupanților pentru astfel de spații, în condițiile în care în 2022 firmele de producție au contractat la nivelul întregii Europe aproape 10 milioane metri pătrați de spații industriale, în creștere cu 27% față de 2017. În România, în 2022 cererea din partea companiilor de producție a crescut cu aproape 40%. Relocarea activităților de producție către Europa va continua să contribuie la creșterea cererii de spații industriale în anumite locații, atât pentru activități de producție, cât și de logistică. Aceste companii se vor concentra pe facilități nou construite, dar vor crea, de asemenea, oportunități de îmbunătățire a proiectelor existente. În plus, aceste proiecte trebuie să răspundă necesarului de energie, cu un focus special pe furnizarea de energie verde. România are un avantaj competitiv din punct de vedere al costurilor, dar, trebuie menționat totodată că ajutoarele de stat și sistemul de stimulente («incentives») joacă un rol destul de important atunci când companiile aleg țara în care să își deschidă un nou centru de producție.”,

a completat Andrei Brinzea, Partner Land & Industrial Cushman & Wakefield Echinox.