industrie Archives - Pagina 6 din 7

Criza Covid-19 este un test dur pentru industria aeriana, impartita actual intre companiile care au urmarit politici financiare conservatoare si cele care au favorizat returnarea numerarului catre actionari prin dividende si respectiv au operat rambursari si/sau imprumuturi pentru a extinde agresiv flotele, se arata intr-o analiza Scope Ratings. De asemenea, structurile de cost ale companiilor aeriene variaza considerabil, in special atunci cand vine vorba de detinerea aeronavei sau de leasingul lor. Astfel, companiile care au preferat sa detina propriile aeronave pentru a maximiza flexibilitatea in exploatare – cum ar fi easyJet PLC, Deutsche Lufthansa AG, Ryanair PLC – se prezinta relativ bine, la fel ca in timpul crizei financiare globale din 2008-2009. Acesti trei transportatori, impreuna cu Air France-KLM SA si IAG PLC de la British Airways, au o cota de peste 50% din piata europeana de calatorii aeriene.

Companiile aeriene au la dispozitie doua modalitati de a-si pastra lichiditatile. Prima este gestionarea inteligenta a raspunderii asociata cu documentele de zbor neutilizate. Astfel, biletele achizitionate si neefectuate ar trebui rambursate, daca zborul rezervat este anulat.

Pentru a pastra acesti bani deja incasati, Air France-KLM si Lufthansa, de exemplu, au oferit optiuni generoase de reprogramare a calatoriilor si au emis vouchere in acest sens. A doua modalitate de conservare a lichiditatilor este reducerea planurilor de modernizare sau extinderea flotelor de avioane de pasageri, ceea ce va influenta direct industria producatoare de avioane. Potrivit Scope Ratings, Airbus si Boeing urmau sa livreze in jur de 430 de aeronave in Europa in acest an, dar acum pare putin probabil ca multe dintre aceste livrari sa se faca.

Lufthansa, de exemplu, a anuntat ca va reduce „drastic” bugetul de cheltuieli de capital, stabilit initial la 3 miliarde de euro pentru 2020.

CIROM a aniversat luna trecuta 20 de ani de la infiintare, iar presedintele sau, Mihai Rohan, a profitat de ocazie pentru a prezenta atat contributia patronatului la dezvoltarea industriei din Romania, cat si evolutia din ultimii ani a pietei de ciment de la noi – un indicator al starii generale a economiei – si din lume. Un loc aparte in cadrul discursului aniversar l-a ocupat protectia mediului, in care s-au investit in ultimii 14 ani circa 130 de milioane de euro.

Patronatul din industria cimentului si a altor produse minerale pentru constructii din Romania (CIROM) a avut patru membri fondatori, iar actul constitutiv cuprindea 20 de societati comerciale, dintre care unele au fuzionat in timp, astfel ca azi are 10 membri, printre care cinci grupuri multinationale: Carmeuse, HeidelbergCement, Holcim, Lafarge, Saint-Gobain.

Cimentul, pe val de 14 ani
In 1990, in Romania se producea intreaga gama de lianti minerali necesari industriei constructiilor (ciment, var, ipsos), care reprezentau peste 43% din productia materialelor de constructii si 27% din mana de lucru din industrie.
A urmat o perioada grea, pana in 1995, cand multe firme au falimentat, iar salvarea celorlalte a fost exportul de ciment, ce a permis obtinerea de bani pentru energie si combustibil, care se plateau in valuta. Insa de investitii nu se putea ocupa nimeni.
Faza de privatizare a tinut pana in 1997, cand marile grupuri din Europa au facut evaluari, audituri si oferte de privatizare, iar procesul s-a incheiat complet in numai sase luni, deoarece domeniul prezenta interes in perspectiva lucrarilor mari de infrastructura asteptate.
Din 1997 pana in 2011 a fost o perioada foarte buna, in care aceasta industrie s-a transformat integral, in urma unor investitii masive facute mai ales in depoluare – fabricile de ciment de azi nu mai elimina binecunoscutii nori de praf – dar si in diversificarea gamei de produse – acum la noi se fabrica toata gama de ciment din Europa – si dezvoltarea capacitatii manageriale.
Membrii CIROM au autorizatii integrate de mediu, certificari de calitate ISO 9001 si pentru protectia mediului ISO 140000, unul dintre ei a obtinut deja certificarea pentru responsabilitate sociala – cea mai inalta – iar alti doi il urmeaza.

Circa 10% din investitii au mers la mediu
Investitiile totale de dupa privatizare se ridica la 1,6 miliarde de euro – inclusiv cumpararea actiunilor – din care 130 de milioane pentru protectia mediului, deoarece perioada de dupa 1998 a fost dedicata dezvoltarii durabile, cu asigurarea eficientei si a locurilor de munca, dar si cu protectia naturii, renaturarea carierelor care nu mai erau folosite, inlocuirea materiilor prime naturale cu deseuri, arderea lor s.a.
Daca la inceput cuptoarele erau mici si multe pe procedeu umed, deci ineficient, cu consum mare de energie si combustibil, in prezent in Romania sunt noua cuptoare de trei milioane de tone/zi, pe procedeu uscat, modernizate, din care trei cu precalcinare, care reduce consumul si imbunatateste procesul tehnologic.
In plus, a fost dezvoltata coprocesarea deseurilor pentru reducerea efectului de sera si conservarea resurselor naturale. Aceasta industrie arde cauciuc, dar si alte deseuri industriale, de rafinarii, textile, de plastic si, de cand se face colectare selectiva, si deseuri menajere – deci a devenit un depoluator. In acest sens exista parteneriate cu firme care gestioneaza deseuri, iar cantitatea arsa a crescut de la 40.000 t in 2006 la 160.000 in 2010, pentru 2011 fiind estimat inca un plus de 30%.
CIROM s-a implicat si in lobby pe langa legislativ pe probleme de mediu – reducerea emisiilor de CO² ori comercializarea emisiilor de NOx si CO² – sau in stabilirea unor strategii de gestionare a deseurilor, acum in discutie in Parlament.

Piata de ciment, deja in crestere. Constructiile, poate la anul
In 1989, productia de ciment din Romania a fost de 12,2 milioane de tone, din care circa trei milioane au fost exportate. Un alt varf a fost atins in 2008, cu 10,6 milioane de tone numai pentru intern. Dar apoi a venit criza, piata materialelor de constructii a scazut mult, pana la 4,4 miliarde de euro, iar industria cimentului, care detine ponderea cea mai mare din aceasta, a ajuns in 2010 la 6,22 de milioane de tone – adica la nivelul din 2005 – dupa o scadere cu 36% fata de 2008 si de 12% fata de 2009.
Asta pentru ca volumul total al constructiilor a scazut la noi cu 14,4% fata de 2009 (-2,1% la constructii noi, -9,9% la reparatii capitale si -5,1% la intretinere si reparatii), iar in primul trimestru din 2011 volumul lucrarilor s-a diminuat cu inca 4,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Constructiile rezidentiale, cele mai afectate la noi, nu vor cunoaste un reviriment in 2011, dar cele ingineresti si de infrastructura se estimeaza sa inregistreze un progres din a doua jumatate a anului si mai ales in 2012, care e an electoral. Astfel, constructorii sunt de parere ca, daca incheie 2011 la nivelul din 2010, e bine, iar in 2012 asteapta o crestere de 3-5%, cu conditia ca proiectele sa si inceapa. Dar industria cimentului a crescut in primul trimestru din 2011 cu circa 13% la productie si 7,6% la vanzari pe piata interna.
Din 1991 pana in 2011, membrii CIROM au furnizat in tara circa 120 de milioane de tone de ciment, 20 de milioane de tone de var si 2,5 de milioane de tone de ipsos.

Peste jumatate din productia mondiala vine din China
Productia mondiala de ciment a fost in 2010 de circa 3,3 miliarde de tone – betonul fiind, dupa apa, cel mai utilizat produs din lume. 56% din aceasta cantitate provine din China (care a crescut anul trecut cu 35% fata de 2009), in timp ce in Europa se fabrica doar 8%. Asia si Africa – singurele zone care nu au avut scaderi la acest capitol din 2000 incoace – vin puternic din urma, iar fostele state sovietice au inregistrat un regres in 2007, dar urca iar. In celelalte regiuni din lume, cu exceptia Europei, productia creste, dar lent.
Interesant este faptul ca in 2010 cele trei companii europene lideri mondiali in domeniu – Holcim, Lafarge si Heidelberg – au fost detronate de doua societati din China. Pe de alta parte, rata de crestere din China si India determina grupurile europene mari sa investeasca acolo in capacitati de productie.
In Europa plus Turcia s-au fabricat anul trecut 257 de milioane de tone de ciment, cu cresteri fata de 2009 in Belgia, Estonia, Finlanda, Suedia, Lituania si Elvetia – deci inclusiv in tari cu infrastructura foarte buna unde proiectele in domeniu au continuat si pe timp de criza.