inflație Archives - Pagina 3 din 3

Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) a publicat datele pentru piețele globale de transport aerian de mărfuri din ianuarie 2023, care arată că cererea de transport aerian de mărfuri a scăzut din cauza perturbărilor legate de războiul din Ucraina și de inflație.

Cererea pe piața globală, măsurată în tone-kilometri de marfă (CTK*), a scăzut cu 14,9% de la an la an față de ianuarie 2022 (-16,2% pentru operațiunile internaționale).

Capacitatea (măsurată în tone-kilometri de marfă disponibile, ACTK) s-a majorat cu 3,9%, comparativ cu ianuarie 2022. Aceasta fiind prima creștere anuală a capacității din octombrie 2022 încoace. Capacitatea de transport internațional de marfă a crescut cu 1,4% față de ianuarie 2022. Totodată, creșterea numărului de ACTK reflectând redresarea puternică a capacității pe piețele companiilor aeriene de pasageri, care a compensat cu o scădere a capacității internaționale oferite de avioanele cargo dedicate.

Componenta globală a comenzilor noi de export a PMI din industria prelucrătoare, un indicator principal al cererii de mărfuri, a crescut în ianuarie pentru prima dată din octombrie 2022. În cazul economiilor majore, comenzile noi la export au fost în creștere, iar în China și în SUA, nivelurile PMI sunt aproape de pragul critic de 50, ceea ce indică faptul că cererea de produse manufacturate din partea celor mai mari două economii ale lumii se stabilizează.

Comerțul mondial de bunuri a scăzut cu 3% în decembrie, aceasta fiind a doua scădere lunară consecutivă.

Indicele prețurilor de consum pentru țările G7 au scăzut de la 7,4% în noiembrie la 6,7% în ianuarie. Inflația prețurilor de producție s-a redus cu 2,2%, ajungând la 9,6% în decembrie.

„Cu o cerere de marfă în scădere de 14,9% pentru ianuarie și o capacitate în creștere de 3,9%, anul 2023 a început în condiții dificile de afaceri. Aceasta a fost însoțită de incertitudini persistente, inclusiv războiul din Ucraina, inflația și lipsa forței de muncă. Însă există motive solide pentru un optimism în ceea ce privește transportul aerian de marfă. Randamentele rămân mai mari decât înainte de pandemie, iar trecerea mult mai rapidă decât așteptările Chinei de la politica COVID stabilizând condițiile de producție pe cea mai mare piață a transportului aerian de marfă. Acest lucru va da un impuls atât de necesar cererii, pe măsură ce companiile își sporesc angajamentul față de China.”,
a declarat Willie Walsh, directorul general IATA.

Potrivit unui nou studiu Deloitte CFO Survey România 2023, efectuat în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie și jumătatea lunii decembrie 2022 în rândul a peste 120 de directori financiari din România, companiile din țara noastră sunt îngrijorate de încetinirea creșterii economice, de creșterea anticipată a șomajului și de inflația ridicată, , însă sunt mai optimiste decât cele din Europa Centrală.

Studiul indică o degradare accentuată a așteptărilor privind creșterea economică, astfel doar 17% dintre participanți consideră că economia va crește cu peste 2,5% în 2023, față de 57%, anul trecut. Pe de altă parte 57% dintre respondenți se așteaptă la o creștere economică de maximum 1,5%, ceea ce denotă mai mult optimism decât media la nivelul Europei Centrale, iar aproximativ 73% se așteaptă la o creștere economică mai mică de 1,5% pentru țara lor în acest an .

Mai mult de jumătate, respectiv 55% observă că deteriorarea condițiilor economice va duce la creșterea șomajului în acest an, față de 33% anul anterior. Totodată, și în acest caz schimbarea este mai puțin dramatică decât cea la nivelul Europei Centrale, unde procentul celor care se așteaptă la un șomaj mai mare este mai mult decât dublu față de anul trecut (de la 33% la 68%), cu perspective deosebit de pesimiste în Polonia, Ungaria și Republica Cehă (peste 85%).

În privința inflației, 63% se așteaptă la creșteri și în 2023, pe fondul perturbărilor de pe lanțurile de aprovizionare care au marcat creșterea prețurilor materiilor prime, mărfurilor, energiei și transporturilor și a condus în cele din urmă la mărirea prețurilor de consum. La nivel de regiuni, 70% dintre directorii financiari din România și Europa Centrală se așteptau la creșteri, înregistrând procente mai mici față de peste 90% anul trecut. În același timp, așteptările la nivelul României aproape s-au dublat față de anul trecut, de la 5,7% la 11,2% în 2023.

„Studiul din acest an indică mai multe schimbări în percepția directorilor financiari din țară și din regiune, în contextul în care optimismul vizibil în studiul din 2022 a fost erodat de situația geopolitică, ale cărei efecte semnificative s-au resimțit în economiile europene prin noi provocări apărute pe lanțurile de aprovizionare și prin creșterea inflației. Este important de subliniat, însă, că sondajul surprinde așteptările directorilor financiari la sfârșitul anului 2022, când prognozele economice ale FMI și ale Băncii Mondiale au fost mai pesimiste decât acum, și că respondenții din România erau mai optimiști decât colegii lor din Europa Centrală, cel mai probabil pe fondul previziunilor macroeconomice privind regiunea, care indicau faptul că România va rămâne printre țările cu avans economic, în ciuda încetinirii economice regionale.”,

a precizat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Companiile din România se așteaptă la noi creșteri de costuri, în special 94% cu forța de muncă, datorită presiunii pentru creșterea salariilor, în contextul în care angajații se confruntă cu efectele inflației ridicate, cu producția, iar 90% cu livrarea de servicii, cu transportul și 88% fiecare cu finanțarea. Singurele costuri stabile, conform estimărilor directorilor financiari locali, sunt TVA-ul și impozitul pe profit, aspecte care arată percepția unei stabilități fiscale.

55% dintre companiile din România resimt un nivel ridicat de incertitudine, în linie cu tendința din întreaga regiune, ceea ce face ca riscul directorilor financiari să fie scăzut. 86% sunt de părere că acum nu este un moment bun pentru a-și asuma riscuri mai mari din toate sectoarele, cu excepția celor din energie, utilități și minerit și a celor din domeniul bunurilor de consum.

Cel mai mare risc pentru directorii financiari din România, spre deosebire de situația din Europa Centrală, rămâne cu 63% lipsa de angajați calificați, urmat cu 32% de reglementările tot mai numeroase, 31% de reducerea cererii interne, 25% de previziunile privind evoluția economiei, 23% de riscurile geopolitice și 20% de fluctuațiile de curs valutar. La nivel regional, riscurile geopolitice au urcat în topul preocupărilor directorilor financiari ajungând la 45%.

În timp ce majoritatea directorilor financiari din România rămân optimiști, respectiv 69% se așteaptă ca evoluția veniturilor companiilor să crească, peste 40% estimează o scădere a marjelor de profit operațional.

Potrivit studiului, creșterea dobânzilor a redus nevoia companiilor pentru creditarea bancară. Doar 24% dintre respondenții locali consideră în continuare că împrumuturile bancare sunt o opțiune atractivă de finanțare (în scădere de la 42% în 2022), în timp ce 40% cred contrariul, schimbare vizibilă și în întreaga regiune. Sursele interne de finanțare rămân printre preferatele a 54% dintre directori financiari din România.

Primele trei priorități rămân cu 27% reducerea costurilor, cu 23% creșterea organică și cu 11% digitalizarea, urmate de 10% extinderea pe noi piețe. La polul opus, extinderea prin achiziții reprezintă o prioritate pentru doar 1% dintre respondenți. Pe de altă parte, directorii financiari din regiune nu mai consideră reducerea costurilor o prioritate (9%, în scădere de la 20% în 2022), iar acum se concentrează pe creșterea businessului, fie organic (21%), fie prin dezvoltarea pe piețele existente (11%). De asemenea, o prioritate de top rămâne digitalizarea pentru 9% dintre directorii financiari din Europa Centrală.

Răspunsurile locale ale studiului sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 620 de directori financiari din 15 țări – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.