INS Archives - Pagina 3 din 13

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a României a fost de 4,581 miliarde de euro, în primele două luni din acest an, mai mare cu 1,504 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2021, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

În luna februarie 2022, exporturile FOB au însumat 7,049 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 9,508 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,459 miliarde de euro. Faţă de luna februarie 2021, exporturile din luna februarie 2022 au crescut cu 21,9%, iar importurile au urcat cu 23,8%, scrie Agerpres.

În primele două luni din 2022, exporturile FOB au însumat 13,808 miliarde de euro, iar importurile CIF 18,390 miliarde de euro. Exporturile au crescut cu 23,4%, iar importurile au crescut cu 28,9%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2022, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (43,2% la export şi 32,8% la import) şi alte produse manufacturate ) (31,6% la export şi 29,1% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada de referinţă a fost de 10,009 miliarde de euro la expedieri şi de 12,976 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,5% din total exporturi şi 70,6% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2022 a fost de 3,798 miliarde de euro la exporturi şi de 5,413 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,5% din total exporturi şi 29,4% din total importuri.

Mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat anul trecut 47,22 milioane tone, volumul total de mărfuri marcând o scădere cu 11,1% faţă de 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Transportul de containere a însumat 643.000 TEU la nivelul anului 2020.

Cea mai mare pondere din punct de vedere a volumelor a avut-o Portul Constanţa, cu 83,5%, urmat de Midia (9,6%) şi Galaţi (5,1%). Anul trecut a fost transportat cu preponderenţă marfă de tip vrac solid, care a însumat 26,981 milioane tone. Cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au avut ca origine şi destinaţie Rusia (10,674 milioane tone) şi Turcia (7,896 milioane tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spania (2,308 milioane tone) şi Grecia (1,838 milioane tone) au înregistrat cele mai mari cantităţi de mărfuri transportate, mai arată sursa citată.

Cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate au fost din categoriile: produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit (în proporţie de 65,3%). În ceea ce priveşte descărcările, ponderea a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale (34,6%).

În transportul pe căi navigabile interioare au fost înregistrate 30,518 milioane tone. Valorile totale au înregistrat scădere cu 8,2%, rezultat al scăderii transportului naţional cu 18,7% şi a transportul de tranzit cu 32,9%, în timp ce transportul internaţional a înregistrat creştere cu 18,1%.Porturile în care au fost operate cele mai multe mărfuri au fost: Constanţa, cu o pondere de 47,5%, respectiv Galaţi, cu pondere de 14,8%. Transportul de containere pe căi navigabile interioare a înregistrat o scădere însemnată, cu 31,8% (TEU), faţă de anul 2019. Mărfurile înregistrate în transport internaţional pe căi navigabile interioare, au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene în proporţie de 47,1%. În total, Serbia a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate cu un nivel de 5,681 milioane tone. Tipul de mărfuri pentru care au fost înregistrate cele mai însemnate cantităţi de mărfuri în transport internaţional pe căi navigabile interioare în anul 2020, a fost produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit, în proporţie de 44,7%. În aceeaşi perioadă, au fost transportate cu preponderenţă, minereuri metalifere, produse de minerit, exploatare de carieră, turbă, uraniu, thoriu, în proporţie de 63,1% în transport naţional şi respectiv, 71% în tranzit pe căi navigabile interioare.