Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Încălcarea obligației de a informa angajatul cu privire la drepturile sale privind remunerația, indemnizația specifică detașării și cheltuielile aferente acesteia se consideră contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei. Astfel, în actul adițional la contractul de muncă trebuie oferit angajatului inclusiv un link unde acesta din urmă să găsească toate informațiile privind condițiile de salarizare/detașare din statul membru unde urmează să fie detașat, a precizat Larisa Papp. Practic, de unde se poate documenta cu privire la drepturile sale din perspectiva legislației naționale a statului de detașare, în condițiile în care această informație nu este disponibilă în foarte multe state?

Potrivit reprezentantului Inspecției Muncii, nu este clar dacă este suficient ca o firmă de transport să își informeze șoferii o singură dată pe an, prin act adițional, cu privire la condițiile de salarizare din toate statele membre unde urmează să fie detașat. Problema este însă că șoferii sunt în continuă mișcare și nu sunt detașați într-un singur stat, iar încheierea de acte adiționale informative pentru fiecare detașare în parte este aproape imposibilă. Plus că, în foarte multe situații, este greu de știu de la începutul unei curse în ce state urmează să ajungă un șofer, întrucât comenzi de transport pot veni și pe parcurs. „Din păcate, regulile de transpunere a directivei detașării nu sunt foarte clare. Tot ce pot face angajatorii din transporturi este să vină cu provizioane referitoare la statele unde șoferii ar putea să fie detașați. Sunt convinsă că se cunosc măcar statele de stabilire ale clienților permanenți sau a celor cu care se colaborează mai des. Și se pot menționa mai multe state, nu este nicio problemă. Atenție! Este o mare diferență între o simplă informare și un act adițional, pentru că acesta din urmă – fiind semnat de angajat – certifică faptul că angajatul a luat la cunoștință care îi sunt drepturile și obligațiile.“ Intervenția doamnei Papp este disponibilă abonaților revistei Tranzit și participanților la conferința de la Suceava în integralitate la linkul de mai jos:

Inspecția Muncii din Spania a efectuat 13.450 de inspecții la sediul firmelor și a descoperit, conform federației operatorilor de transport FETRANSA, aproximativ 40.000 de persoane care au desfășurat activități independente false în 2022. Printre sectoarele cu cele mai multe astfel de cazuri se numără coletăria, transportul și logistica.

Este cel mai mare număr de persoane care au desfășurat activități independente false de când a început investigarea acestui tip de fraudă, dovadă că formula este din ce în ce mai răspândită, companiile reușind astfel să-și scadă costurile, dar lăsând lucrătorii într-o situație de lipsă de protecție, prin faptul că nu se plătesc contribuțiile la asigurările sociale.

De când s-a instalat guvernul condus de Petro Sanchez toleranța față de acest tip de fraudă a scăzut semnificativ, astfel că în doar trei ani au fost depistate mai mult de 80.000 de cazuri, față de 4.522 în timpul guvernului Mariano Rajoy, între 2015 și 2017.

În Spania, sectoarele unde apar cele mai multe cazuri de lucrători independenți falși sunt cele în care este nevoie de un număr mare de oameni care să acopere o cerere punctuală sau temporară: coletăria, livrările, turismul și ospitalitatea, transportul și logistica. În cazul transportului se folosesc așa-numitele cooperative de transport false și alte formule pentru a evita costurile cu forța de muncă prin angajarea de conducători auto ca salariați, în unele cazuri, iar în altele ca lucrători independenți.