Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

La categoria Smart Trailer din cadrul International Trailer Award au concurat cinci producători, fiecare cu o propunere, iar trofeul i-a revenit, așa cum v-am informat imediat după decernarea premiilor, Krone, pentru SmartAssistant. Pe locul al doilea s-a clasat Kraker, cu modelul K-Force Moving Smart, iar pe al treilea, BPW, cu trenul de rulare iC Plus, care confirmă tendința din ultimii ani a companiei de a crea o rețea digitală a șoferilor, mărfurilor și vehiculelor, astfel încât transportatorii să fie mai eficienți în exploatarea flotelor pe întreaga lor durată de viață, de la concepere, trecând prin partea de exploatare și ajungând la întreținere și reparații. Și, deoarece un ADN digital servește acestui scop, la BPW trenul de rulare al semiremorcilor a fost creat mult timp ca geamăn digital. Cu noua generație iC Plus, care are hardware telematic în standard, BPW și idem telematics creează bazele pentru introducerea inteligenței artificiale pe semiremorci. Algoritmi inteligenți detectează modele de date în iC Plus care, de exemplu, anunță că unele componente critice, ca frânele, au nevoie de întreținere, iar funcții suplimentare, ca afișarea încărcării pe axă și controlul automat al presiuni din pneuri, cresc gradul de utilizare și disponibilitatea vehiculului și reduc volumul de muncă al șoferului. În plus, un calendar digital referitor la întreținere amintește programările ce urmează și înregistrează intervențiile făcute în fișa digitală a vehiculului.

Asta deoarece managementul semiremorcii și întreținerii ei influențează mult costurile transportatorilor, dar este și dificil de făcut, câtă vreme trebuie ținute sub control reglementările privind inspecțiile legale, calendarul reviziilor recomandate de producător, starea vehiculelor și rapoartele despre incidente, și totul trebuie programat și documentat atent.

Funcțiile care stau la baza iC Plus sunt monitorizarea performanțelor de frânare (un algoritm inteligent calculează performanța frânelor pe baza datelor anterioare și oferă informații despre comportarea lor), uzura plăcuțelor de frână, astfel încât ele să fie utilizate optim și înlocuite nici prea devreme, nici prea târziu, TPMS (senzorii ce măsoară presiunea din pneuri și BPW AirSave care umple anvelopele cu aer când presiunea scade sunt incluse, singurul ce trebuie cumpărat separat este harware-ul), afișarea încărcării pe axă, pentru evitarea suprasarcinii, dar și pentru mai multă siguranță pentru marfă și pasageri, și calendarul digital al întreținerii.

• Foto: Businessing & Gov-Smart

Un studiu realizat de agenția de comunicare Businessing și compania Gov-Smart indică o creștere globală a utilizării tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (IA). Datele acestui trend ascendent este corelat cu perspective promițătoare pentru creșterea veniturilor organizațiilor care adoptă IA.

Previziunile pentru următorii ani arată că firmele care integrează IA în activitățile lor ar putea genera creșteri ale veniturilor cuprinse între 6% și 10%.

Potrivit estimărilor Techcelerator, economia României s-ar putea majora cu 13,5% până în 2030, datorită utilizării extinse a inteligenței artificiale (IA) în mediul de afaceri. Această creștere evidențiază potențialul de dezvoltare economică și inovare al țării. În plus, conform Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale, România va investi peste 5 miliarde de euro până în 2027, reprezentând 20,5% din fondurile PNRR, în dezvoltarea infrastructurii digitale și încurajarea implementării sistemelor IA în serviciile publice și private.

Strategia națională pentru digitalizare cuprinde șapte arii principale de politici: conectivitate, capital uman, e-guvernare, servicii publice digitale și ecosisteme digitale locale, digitalizarea companiilor, investiții în capacități digitale și implementarea de tehnologii avansate. Din fondurile alocate pentru digitalizare, 1 miliard de euro este destinat dezvoltării competențelor digitale ale populației, conform analizei realizate de Businessing și Gov-Smart.

Realitatea actuală a adoptării tehnologiei IA în România este mai puțin optimistă, pentru că țara noastră are de recuperat un decalaj destul de mare, față de restul țărilor europene. La finalul anului 2021, România se situa la coada clasamentului european în ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale în activitățile cotidiene ale companiilor. Doar 1% din totalul de companii active din România aveau introduse IA în procesele lor de lucru.

Această discrepanță între potențialul identificat și implementarea actuală subliniază necesitatea unor eforturi susținute pentru a stimula adoptarea tehnologiei IA în mediul de afaceri românesc.

Transformarea digitală aduce atât oportunități, cât și provocări, influențând locurile de muncă și economia globală. Pe de o parte, tehnologia poate crea noi oportunități și crește eficiența, însă există și riscuri semnificative, cum ar fi pierderea locurilor de muncă și accentuarea inegalității economice. Accesul inegal la tehnologie și competențele digitale poate conduce la o societate cu două viteze, unde beneficiile transformării digitale nu sunt distribuite uniform.

„Inteligența artificială va continua să joace un rol esențial ca instrument executiv, contribuind la optimizarea proceselor și la creșterea eficienței în diverse domenii. Cu toate acestea, digitalizarea nu ar trebui percepută ca o amenințare la adresa locurilor de muncă, ci mai degrabă ca o oportunitate de evoluție. Prin realocarea resurselor umane în funcții care valorifică expertiza și capacitatea de a genera un impact social pozitiv, digitalizarea devine un catalizator al progresului societal, nu o sursă de insecuritate profesională.”,

a declarat Alexandru Panait, expert în securitate informatică și fondator Gov-Smart.

Accesul inegal la tehnologie și competențele digitale poate duce la o societate cu două viteze, unde unii sunt avantajați, iar alții rămân în urmă. România ocupă locul 18 în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de programe academice în domeniul inteligenței artificiale, fiind depășită de țări, precum Germania, Olanda și Suedia. Pentru a preveni aceste disparități, este esențială implementarea unor politici și inițiative care să promoveze incluziunea digitală. Inițiativele de educație, sprijinul guvernamental și colaborarea între sectorul public și privat sunt cruciale pentru a asigura că beneficiile digitalizării sunt accesibile tuturor.