inteligenta artificiala Archives - Pagina 3 din 14

Actul european privind inteligența artificială (AI Act), care a intrat în vigoare la 1 august, este primul regulament cuprinzător din lume dedicat inteligenței artificiale. Acesta are ca scop principal asigurarea faptului că inteligența artificială dezvoltată și utilizată în Uniunea Europeană este fiabilă și respectă drepturile fundamentale ale persoanelor. De asemenea, regulamentul urmărește să creeze o piață internă armonizată pentru AI în UE, promovând adoptarea tehnologiei și facilitând un mediu propice inovării și investițiilor în acest domeniu.

Legea privind inteligența artificială introduce o definiție orientată spre viitorul AI, bazată pe conceptul de siguranță și risc al produselor, conform abordării UE.

În cadrul acestei legi, sistemele de AI cu risc minim, cum ar fi sistemele de recomandare și filtrele antispam, nu sunt supuse obligațiilor stricte ale legislației, deoarece prezintă un risc scăzut pentru drepturile și siguranța cetățenilor. Totuși, companiile pot alege să adopte voluntar coduri de conduită suplimentare pentru a-și îmbunătăți practicile.

Risc specific în materie de transparență: De exemplu, chatboții trebuie să informeze utilizatorii că interacționează cu o mașină. De asemenea, conținutul generat de AI, inclusiv deepfake-urile, trebuie să fie etichetate corespunzător. Utilizatorii trebuie să fie avertizați atunci când sunt folosite sisteme de categorizare biometrică sau recunoaștere a emoțiilor. În plus, furnizorii de AI sunt obligați să proiecteze sistemele astfel încât conținutul sintetic (audio, video, textual și grafic) să fie marcat într-un format automat lizibil și să poată fi detectat ca fiind artificial sau manipulat.

Sistemele de AI considerate a avea un risc ridicat trebuie să respecte cerințe stricte, cum ar fi implementarea de sisteme pentru reducerea riscurilor, utilizarea seturilor de date de înaltă calitate, înregistrarea activităților și furnizarea de documentație detaliată. De asemenea, aceste sisteme trebuie să asigure informații clare pentru utilizatori, supraveghere umană și un nivel ridicat de fiabilitate, acuratețe și securitate cibernetică. Exemple de astfel de sisteme includ cele utilizate în recrutare, evaluarea eligibilității pentru împrumuturi sau controlul roboților autonomi. Sandbox-urile de reglementare vor facilita inovarea responsabilă și dezvoltarea acestor sisteme AI conforme.

Sistemele de inteligență artificială considerate a avea un risc inacceptabil, adică cele care amenință grav drepturile fundamentale ale oamenilor, vor fi interzise. Acestea includ aplicații care manipulează comportamentul uman, precum jucăriile asistate vocal ce încurajează comportamente periculoase la minori, sistemele de „punctare socială” utilizate de guverne sau companii și anumite aplicații predictive de poliție. De asemenea, utilizarea unor sisteme biometrice, cum ar fi recunoașterea emoțiilor la locul de muncă sau identificarea biometrică în timp real în spații publice pentru aplicarea legii, va fi interzisă, cu mici excepții.

Legea privind AI introduce și norme specifice pentru modelele de inteligență artificială cu scop general, care sunt modele de înaltă performanță capabile să îndeplinească o varietate largă de sarcini, cum ar fi generarea de text asemănător celui uman. Aceste modele sunt tot mai des utilizate ca componente în diverse aplicații AI. Legea va asigura transparență pe întregul lanț valoric al acestor modele și va aborda posibilele riscuri sistemice asociate ale celor mai performante modele.

Punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor privind AI

Statele membre au termen până la 2 august 2025 pentru a desemna autoritățile naționale competente, pentru a monitoriza și supraveghea punerea în aplicare a normelor privind sistemele AI. La nivelul UE, Oficiul pentru inteligență artificială al Comisiei Europene va fi principala autoritate responsabilă de aplicare a Legii privind inteligența artificială, inclusiv a normelor referitoare la modelele de inteligență artificială cu scop general.

Punerea în aplicare a normelor privind inteligența artificială va fi sprijinită de trei organisme consultative. Consiliul European pentru Inteligență Artificială va asigura aplicarea uniformă a legii în toate statele membre și va facilita cooperarea între Comisia Europeană și statele membre. Un grup științific de experți independenți vor oferi consultanță tehnică și va putea alerta Biroul pentru inteligență artificială cu privire la riscurile legate de modelele de inteligență artificială de uz general. De asemenea, Biroul poate primi îndrumări din partea unui forum consultativ format din diverse părți interesate.

Întreprinderile care nu respectă normele privind inteligența artificială vor fi sancționate cu amenzi severe. Acestea pot ajunge până la 7% din cifra de afaceri anuală globală pentru încălcarea interdicțiilor legate de aplicațiile AI, până la 3% pentru nerespectarea altor obligații, și până la 1,5% pentru furnizarea de informații false.

Etapele următoare

Majoritatea normelor din Legea privind AI vor începe să se aplice la 2 august 2026. Cu toate acestea, interdicțiile privind sistemele AI considerate a prezenta un risc inacceptabil se vor aplica după șase luni, iar normele privind așa-numitele modele AI cu scop general se vor aplica după 12 luni.

Pentru a gestiona perioada de tranziție înainte de aplicarea completă a Legii privind AI, Comisia Europeană a lansat un pact. Acesta invită dezvoltatorii să adopte voluntar obligațiile-cheie ale legii înainte de termenele legale. În paralel, Comisia elaborează orientări pentru implementarea legii și pentru a facilita utilizarea unor instrumente comune de reglementare, cum ar fi standardele și codurile de practică. De asemenea, Comisia a lansat o cerere de exprimare a interesului pentru participarea la elaborarea primului cod de practici pentru AI cu scop general și a inițiat o consultare multilaterală pentru a colecta opiniile părților interesate.

Rezultatele sondajului PwC Workforce Hopes & Fears 2024 arată faptul că angajații din România, confruntați cu schimbări accelerate și un volum de muncă crescut în ultimele 12 luni, au fost nevoiți să învețe utilizarea noilor tehnologii.

Aproape 40% dintre angajații români consideră că principalii factori care vor continua să remodeleze locurile de muncă din țară sunt schimbările în preferințele clienților și reglementările guvernamentale, urmate de apariția tehnologiilor noi, precum AI și robotică. La nivel global, schimbările tehnologice se află pe primul loc în topul factorilor care vor afecta locurile de muncă, fiind menționate de 46% dintre respondenți.

„Angajații au început să resimtă din ce în ce mai mult presiunile schimbărilor cu care se confruntă companiile în ultimii ani și care se reflectă în eforturi pentru a ține pasul cu noile tehnologii, reglementări și alte tendințe din economie. Vestea bună este că manifestă optimism și implicare, majoritatea arătându-se pregătiți să se adapteze la noi moduri de lucru, să deprindă alte competențe și să utilizeze tehnologii emergente, așa cum este GenAI. În aceste condiții, angajatorii trebuie să se asigure că investesc atât în angajați, cât și în tehnologii pentru a atenua presiunile și pentru a păstra talentele.”,
a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Majoritatea respondenților (87%) sunt dispuși să se adapteze la noi moduri de lucru și consideră că GenAI poate spori eficiența. Totuși, peste o treime dintre aceștia sunt îngrijorați pentru siguranța locului de muncă. Astfel, 53% se simt încrezători în siguranța locului de muncă, în timp ce 36% sunt îngrijorați din cauza schimbărilor recente.

„GenAI are potențialul să transforme modelele de afaceri și să schimbe fundamental anumite industrii. Companiile trebuie să evalueze cu precauție riscurile asociate și, în același timp, să acționeze rapid pentru a profita de oportunități. Însă acest demers are șanse de succes doar cu implicarea angajaților. Cultivarea transparenței și încrederii în implementarea strategiei privind GenAI poate ajuta angajații să se simtă încurajați să experimenteze și, în cele din urmă, să inoveze cu ajutorul acestei tehnologii.”,
a precizat Daniel Anghel, Partener și Leader Tax, Legal & People PwC România.

Pe lângă schimbările din ultimele 12 luni, angajații sunt preocupați de stresul financiar. Deși au o siguranță financiară mai mare decât anul trecut, se simt stresați pentru că, în ciuda faptului că își pot plăti facturile, nu le mai rămân suficienți bani pentru economii, vacanțe sau cheltuieli suplimentare.

În același timp, conform PwC CEO Survey, o treime dintre angajați și aproximativ 40% dintre directori generali consideră că timpul petrecut în activități administrative este ineficient, recunoscând că GenAI i-ar putea ajuta să economisească acest timp.

Utilizarea GenAI la locul de muncă nu este încă foarte răspândită pe scară largă. Deși 51% dintre lucrători au folosit GenAI cel puțin o dată la locul de muncă în ultimele 12 luni, doar 5% o folosesc zilnic și 13% săptămânal.

În România, doar 27% dintre respondenți cred că GenAI le va schimba fundamental profesia în următorii cinci ani, comparativ cu 40% la nivel global.

Perfecționarea profesională este apreciată, 60% dintre angajați considerând că angajatorii le oferă oportunități adecvate de a dobândi noi competențe, iar 46% mărturisesc că aceste oportunități sunt esențiale pentru decizia de a rămâne sau a pleca de la un loc de muncă.

„Inovația tehnologică a remodelat întotdeauna piața muncii și a creat noi oportunități. Deși inteligența artificială (AI) este adoptată rapid și poate îndeplini mai multe sarcini decât tehnologiile anterioare, aceasta nu va duce la o scădere generală a locurilor de muncă. Cu toate acestea, este esențial să ne adaptăm la noile realități. Studiul «Hopes & Fears Survey 2024» confirmă încă o dată necesitatea unei atitudini proactive față de învățarea continuă atât din partea angajatorilor, cât și a angajaților, în timp ce flexibilitatea și deschiderea la schimbare sunt atuuri esențiale pe o piață a muncii remodelată de inteligența artificială, precum și perturbată semnificativ de contextul geopolitic și economic.”,
explică Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România.

Principalul factor de motivare pentru angajați este un salariu echitabil bazat pe performanță. Din cei 86% dintre respondenți care au apreciat ca fiind foarte și extrem de important să fie plătiți corect, 72% sunt mulțumiți de remunerația primită. De asemenea, angajații sunt de părere că munca satisfăcătoare, colaborativă și flexibilă este foarte importantă. Satisfacția profesională a crescut ușor, de la 53% în 2023 la 59% în acest an. Totuși, intenția de a schimba angajatorul a crescut la 20% dintre respondenți, față de 18% anul trecut.