investitie Archives - Pagina 3 din 4

Desi piata este inca departe de a-si fi revenit, DSV Solutions a decis ca de anul viitor sa isi extinda activitatea intr-un nou depozit de 17.000 m², dedicat atat clientilor actuali, cat si celor potentiali. Pe o piata in care preturile sunt in continua scadere, compania a decis sa investeasca si in oameni, astfel incat detine programe speciale de pregatire, care costa mai mult de 100.000 de euro. Investitie care se asteapta sa se intoarca in companie prin contributia celor pregatiti in gasirea de noi clienti, dar si pentru optimizarea activitatii din depozit si, deci, pentru cresterea profiturilor.

Daca in 2001 fosta firma Frans Maas, actuala DSV Solutions, inregistra o cifra de afaceri de circa 19 milioane de lei, anul trecut compania a ajuns la 93 de milioane, inregistrand o crestere continua in toti acesti ani.
In urma cu 10 ani, insa, profitul companiei era de 6,3% din cifra de afaceri, pe cand anul trecut acesta a ajuns la 5,3%. Variatiile se datoreaza atat tendintei existente pe piata de reducere a preturilor, cat si investitiilor facute de companie. „Daca atunci pretul era de circa 3,5 euro/palet manipulat, acum un pret de un euro este unul foarte bun. Profitul in afacerea de logistica este undeva pe la 4-5%“, a explicat Sergiu Iordache, directorul DSV Solutions.
De atunci si spatiul de depozitare al companiei s-a marit, de la 10.000 m² la 40.000 m², din care doar 2.000 m² apartin companiei, restul fiind inchiriati. Circa 95% din spatiile de depozitare se afla la Bucuresti. Cea mai mare extindere a spatiului de depozitare a avut loc in 2007, in special datorita inchirierii noului spatiu de depozitare situat la intrarea pe autostrada Bucuresti-Pitesti, unde timp de doi ani compania si-a mutat efectivele aflate in depozitele din Pipera. Aici a facut si cea mai mare investitie, pornind de la zero cu dotarile. Un milion si jumatate de euro au fost cheltuiti numai cu utilajele de manipulare; in actualul depozit lucreaza circa 50 de echipamente, cele mai multe fiind cumparate. O parte din echipamente au fost inchiriate, iar compania plateste pentru acestea intre 1.000 si 2.000 de euro pe luna. Un alt milion de euro a intrat in rafturi. „De obicei, am inchiriat atunci cand am avut varfuri de activitate, deoarece atunci cand comanzi unul nou dureaza cateva luni pana iti este livrat. Ulterior, pe unele le-am pastrat, iar pe altele le-am dat inapoi si le-am inlocuit cu echipamente noi. Daca ai nevoie de un echipament pentru o perioada mai lunga, de cinci ani, de exemplu, atunci este mai eficient sa il cumperi, deoarece se amortizeaza in timp. Insa pentru o nevoie urgenta de cateva luni este mai eficienta inchirierea.“

Un nou depozit pentru DSV
Spatiul detinut de companie a devenit, insa, neincapator, astfel ca la finalul acestui an va incepe constructia unui nou depozit pentru DSV langa cel actual aflat langa autostrada Bucuresti-Pitesti, care urmeaza sa fie gata in iulie anul viitor si va avea in jur de 17.000 m². „Deja in depozitul actual nu mai avem loc, astfel ca pentru un client nou este nevoie de spatiu suplimentar. In plus, vrem sa ne si optimizam activitatea de distributie, astfel incat depozitul va avea si o parte dedicata pentru activitatea de cross-docking, mai ales ca sunt tot mai multi clienti care solicita astfel de servicii. Exista deja o tendinta pe piata ca tot mai multi clienti sa evite partea de depozitare. Chiar si clientii existenti pe partea de depozitare ruleaza acum marfa mult mai repede ca inainte“, a explicat Cristian Papuc, director transport intern in cadrul DSV.
In plus, tot mai multi clienti si-au inchis depozitele locale si au pastrat doar unul singur regional, de unde servesc mai multe tari, cerand, insa, aceeasi performanta de la partenerul de logistica. „Noi trebuie sa livram tot in 48-72 de ore. De exemplu, sunt clienti pentru care luam marfa de la Bratislava si o livram la Sofia. In plus, avem tot mai multi clienti care vor sa le livram marfa din Bucuresti in Bulgaria. Unii dintre acestia activeaza in domeniul electrocasnicelor, anvelopelor si „home care“, in general cei ale caror produse au un termen de valabilitate mai mare. Pe cand cei care au, de exemplu, bere, au interesul depozitelor regionale pentru a fi cat mai aproape de clienti. Am avut si clienti care au plecat din Bucuresti si au centralizat operatiunile la Budapesta. Cand centralizezi depozitul poti obtine si reduceri de costuri, discuti altfel si cu linia maritima careia ii comanzi transportul mai multor containere in acelasi loc. In fond, mai putine depozite inseamna mai putin personal care manipuleaza marfa si mai putine pierderi.“

Nu cresc preturile pe intern
Tendinta este aceea de a duce marfa pe cat posibil la client direct din liniile de productie, insa aceasta nu va ajuta foarte mult la cresterea preturilor de transport pe intern, deoarece, pe de o parte, exista concurenta in domeniu, iar pe de alta parte, de anul viitor si strainii vor putea face cabotaj la noi. „De exemplu, noi avem cerinte de la grup sa folosim camioanele daneze. Daca vine din Danemarca in Romania, la intoarcere este convenabil sa se intoarca pe segmente. Noi ii dam marfa pana la Timisoara, de acolo primeste marfa pentru Slovacia, de unde are sanse foarte mari sa mearga in Danemarca. Este vorba de reducerea kilometrilor pe gol.“
Optimizarea rutelor face parte si din telul celor de la DSV de a reduce emisiile de carbon, iar in acest sens compania foloseste camioane cat mai noi pentru transport. In cadrul grupului, compania detine circa 6.000 de semiremorci in Europa, insa nu are in vedere si achizitionarea de autotractoare.

„Cel mai bun WMS din lume“
DSV lucreaza pe un soft nou, implementat anul trecut cu colegii companiei din Olanda. Acesta a necesitat o investitie initiala de 100.000 de euro, iar in fiecare luna se plateste o taxa de utilizare care cuprinde si costul investitiei. Softul a fost cumparat de grup, care l-a adaptat si a fost implementat aici pentru proiectele majore. Compania are angajata si o echipa de IT care se ocupa de acest sistem. „Ei au capatat o foarte buna experienta, astfel ca acum ne vindem serviciile si catre alti colegi din grup. Mai ales ca in Romania am avut proiecte diferite de ale celorlalti colegi, prin diversitatea produselor din depozit. Acesta este cotat ca fiind cel mai bun WMS din lume. Face receptie, picking, aduce valoare adaugata, track and trace, asamblare de produse, genereaza rapoarte de facturare, eficienta de costuri, productivitate. Sistemul poate lucra atat cu scannerul, cat si cu o lista de pickuire. Acesta are un modul de front office cu care lucreaza oamenii din depozit si unul de back office cu care lucreaza operatorii.“

Activitatea este strict monitorizata
Desi compania are unele criterii standard de masurare a KPI-urilor, acestea variaza in functie de cerintele fiecarui client. Sunt clienti pentru care se masoara fiecare miscare a marfii, inclusiv ora la care masina ajunge la incarcare, cea la care a intrat sau a iesit pe poarta, cand a inceput si s-a terminat incarcarea. KPI-ul valabil pentru toti clientii consta in livrarea marfii integral si la timp.
De o evaluare serioasa au parte si angajatii firmei. Astfel, pentru manageri exista un sistem de evaluare a performantei care se deruleaza de doua ori pe an. Sistemul are cinci tipuri de obiective, respectiv unul comportamental, care are o pondere de 10%, iar restul sunt obiective de business, cu o pondere de 90%. „Aici analizam pe fiecare in functie de obiectivele pe care le-a avut. In urma acestor evaluari pot aparea promovari sau chiar majorari de salarii. Dar, oricat de buna a fost performanta, ne stabilim si obiective de imbunatatire a acesteia. Pentru angajatii de la vanzari, evaluarile sunt lunare si exista un sistem de bonusare dupa o schema clara dupa care isi pot calcula si singuri eventualele bonusuri“, a spus Sergiu Iordache.
In schimb, pentru personalul din depozit exista o analiza pe fiecare proiect in parte, in care sunt calculati indicatorii de profitabilitate, in functie de specificul proiectului. „Lucram inclusiv cu anvelope sau cu butoaie, nu numai cu paleti. Iar in fiecare luna trebuie urmarit un procent de distrugere care trebuie sa se inscrie in anumite limite. In plus, productivitatea se mai masoara si in functie de facturarile facute catre fiecare client“, a explicat Cristian Negrutiu, directorul de logistica al firmei.
Grupul DSV detine propria companie de asigurari. „Noi putem vinde asigurari, inclusiv cargo. Compania se numeste DSV Insurance si ne furnizeaza si noua acest serviciu. Este mai eficient asa, deoarece avem prime mult mai bune decat cele pe care le putem lua din piata. In plus, in caz de incidente, acestea se rezolva mult mai usor.”

Instruiri pentru personalul firmei
Alte investitii au fost realizate de DSV in personalul companiei. Astfel, de anul acesta a inceput derularea unor cursuri de management pentru top manageri, care se fac la sediul companiei cu reprezentantii Ascendis. Un alt curs se adreseaza reprezentantilor de vanzari din cadrul firmei, curs prin care trec inclusiv directorii de operatiuni. Pentru cei angajati pe posturi de middle management exista un alt curs de abilitati in management. In total, valoarea cursurilor se ridica la circa 100.000 de euro pe an. „Ne-am dat seama ca, mai ales in perioada aceasta, care nu este una de boom economic, este foarte important ca oamenii sa fie pregatiti si sa simta ca sunt importanti pentru companie, iar compania isi doreste ca ei sa creasca.“

Preturile tot scad
Scaderea vanzarilor determina in continuare clientii de logistica sa isi reduca cheltuielile cu aceasta activitate si unii fac tot mai multe licitatii. In plus, la companiile nationale acum nu se mai discuta cu personalul local, ci cu departamentul regional, specializat in acest lucru in intreaga Europa.
DSV are si clienti cu care a agreat target-uri anuale de reducere a preturilor, prin optimizarea activitatii. „Ni se spune ca, daca ni se da un volum, noi trebuie sa il optimizam, pentru ca asta ne este meseria. In schimb, avem clauze de combustibil, indexam in functie de forta de munca, indexam depozitarea in functie de indicele de pret la nivel european, astfel ca se compenseaza. Noi oferim avantaj din productivitate, iar clientii ne asigura compensarea pierderilor cauzate de diferite cresteri de costuri neplanificate. Suntem parteneri si gasim intotdeauna calea de mijloc. Oricum, optimizarea este un proces normal, pe masura ce capeti experienta. Am avut clienti pentru care atunci cand am facut oferta eram pe zero, scopul nostru atunci era sa nu pierdem. Apoi am ajuns sa facem si profit.“

Inca sceptici la externalizare
In continuare sunt companii care refuza sa isi externalizeze activitatea de logistica, considerand ori ca pierd controlul asupra activitatii, ori ca ofertele primite sunt scumpe. „Aceste companii nu isi iau in calcul toate costurile. Nu calculeaza cat pierd pentru ca nu livreaza, sau pierderile de pe inventar pe care noi ni le asumam, sau cati supervizori au pentru a verifica toata logistica sau cati oameni muncesc in depozit. Unii iau in calcul doar o luna de varf, cand ar trebui sa ia in calcul un intreg an financiar. Depinde si de cat sunt de deschisi pentru a asculta explicatiile noastre. Le propunem sa ne dea noua datele pe care le au pentru a face o simulare de costuri, pentru ca sunt multi cei care iau oferta de la noi, pun datele intr-un tabel si asa constata ca suntem scumpi.“

Logistica incepe sa se specializeze
Pe de alta parte, externalizarea a inceput sa se indrepte timid si catre piete unde nu a mai fost pana acum, cum este cea industriala sau de farma. „Avem deja un client de produse parafarmaceutice, dar acolo este inca o piata dominata de distribuitori, multi detin chiar si lanturi de farmacii. Daca se va ajunge ca producatorul sa lucreze direct cu farmaciile, poate ca va prefera un logistician.“
Grupul DSV detine deja o experienta bogata in ceea ce priveste logistica produselor farmaceutice. Unul dintre clienti vizeaza chiar livrarea catre spitale, inclusiv de instrumente medicale, cum sunt trusele de operatii. Insa, in Romania, este inca ineficient pentru o companie de logistica sa livreze catre spitale sau farmacii. „Este posibil ca o farmacie sa te sune si de cateva ori pe zi pentru livrari. Iar producatorul isi face calculul ca logistica sa il coste 2-3%, ori asa nu poti livra la farmacii de 10 ori pe zi.“
DSV activeaza deja si in domeniul produselor periculoase, unde detine marfuri din cateva clase. „Avem depozite in Ungaria si Slovacia specializate pe ADR, doar ca in tara noastra clientii nu sunt pregatiti sa plateasca 12 euro/m², si nici afara nu sunt. Depinde si de marfurile care urmeaza a fi depozitate.“
Reprezentantii DSV considera ca intr-un astfel de depozit este indicata investitia impreuna cu clientul, atunci cand acesta este pregatit, altfel exista riscul ca, dupa ce clientul pleaca, sa nu mai fie altul dispus sa plateasca pentru respectivul depozit, unde investitia poate fi de 3-4 ori mai mare decat la un depozit normal.
„Un client care are spray-uri nu va veni niciodata intr-un astfel de depozit. Pe cand unul care are produse cu adevarat periculoase este constient ca are nevoie de toate dotarile unui depozit specializat. Insa, daca nu faci un contract puternic pe 10 ani, nu iti poti recupera investitia.“
Multi clienti de ADR prefera cross-dockingul, chiar daca mai adauga o zi, doua la timpul de livrare, dar evita depozitarea.

Pe 21 septembrie, FAN Courier a inaugurat noua banda de sortare plicuri care a necesitat o investitie de un milion de euro si are la baza tehnologie de ultima generatie. Este a doua investitie de acest gen din 2011 pentru FAN Courier dupa ce, la inceputul anului, a fost inaugurata banda de sortare colete pentru care s-au investit patru milioane de euro.

Decizia de a se investi in aceste echipamente a fost luata la inceputul lui 2008, dupa ce, la finalul lui 2007, compania a avut o crestere extraordinara, care nu fusese prevazuta si care a dus la un blocaj si la pierderi foarte mari. „Am hotarat ca trebuie sa investim, deoarece piata va creste si va trebui sa facem foarte multe angajari. Dar rata de erori a muncitorilor creste pe timpul noptii, de exemplu. Am observat ca dupa 12:00 noaptea productivitatea oamenilor scade cu cel putin 30%, iar dupa 02:00, cu peste 50%“, a explicat Adrian Mihai, unul dintre actionarii companiei. El a adaugat ca „nu orice firma de curierat are nevoie de astfel de echipamente. Ca sa merite investitia intr-o banda de sortat plicuri sau colete, ai nevoie de un anumit numar de expeditii. Pentru o firma mica e mai ieftin ca sortarea sa se faca manual, dar, de la un anumit nivel, ai nevoie de un astfel de echipament pentru a putea fi eficient.“

In urma implementarii celor doua sisteme automatizate, nu s-a redus neaparat personalul, ci a fost redistribuit la alte departamente ale companiei sau la celelalte puncte de lucru pe care FAN Courier le are in Bucuresti: Pipera, Sema Park si Aparatorii Patriei.
Inainte de a muta sediul in locatia de pe Centura Capitalei unde sunt instalate cele doua benzi de sortare, pe timpul serii erau folositi peste 300 de lucratori pentru sortarea coletelor – care oricum erau in numar mai mic decat in prezent – iar in noua locatie lucreaza circa 150 de oameni.
Desi investitiile au fost demarate intr-un moment nu prea prielnic, actionarii companiei au reusit sa le finalizeze cu succes. „Noi am facut investitiile acestea nestiind ca vine criza, au fost planificate in 2008, intr-un moment in care economia romaneasca era pe val. Venirea crizei ne-a creat un oarecare disconfort, dar am trecut cu bine peste aceasta perioada. Am prelungit termenele de plata ale acestor investitii si am urmarit ca din urma sa asiguram un venit important. Investitia s-a facut din surse proprii si cu ajutorul bancilor“, a aratat Felix Patrascanu, unul dintre cei trei actionari FAN Courier.

Selectia nu a fost tocmai usoara
Alegerea unei variante a fost extrem de dificila, pentru ca actionarii au trebuit sa analizeze foarte bine coletele si plicurile manipulate – dimensiune, greutate – astfel incat in final sa aiba niste echipamente care sa se plieze pe nevoile companiei.
„Mergand la expozitii de profil in Europa am vazut o multime de echipamente care fac activitatea de curierat foarte usoara si foarte interesanta. Cand am inceput sa cautam solutii, am constatat ca exista foarte multe variante si am ales doua echipamente cu care sa acoperim 70-80% din activitate“, a aratat Adrian Mihai.
Banda de sortare a plicurilor a fost furnizata de BOWE Systec Austria GmbH, iar in alegerea furnizorului a cantarit mult si faptul ca acesta avea in Romania personal care sa poata face operatiunile de service.
Ambele echipamente au la baza cele mai noi tehnologii, astfel ca si consumul de energie electrica este foarte mic. „Banda de sortare plicuri ne creste productivitatea pe acest segment cu 50%. Speram ca, per total, 2011 sa ne aduca o crestere de 15%, in conditiile in care in mod normal ultimele trei luni din an sunt foarte bune pentru activitatea noastra. Totusi, din punctul nostru de vedere se vede o recuperare a economiei romanesti, lucrurile merg spre bine. Noi ne dorim o dezvoltare a firmei si in viitor ne gandim la implementarea de astfel de benzi si in celelalte locatii ale noastre, insa asta depinde de volumul de operatiuni pe care il vom avea acolo. Cresc expeditiile si te obliga la investitii. Noi, la nivel national, manipulam circa 60.000 de expeditii pe zi, iar o expeditie poate avea mai multe colete“, a afirmat Neculai Mihai, al treilea actionar FAN Courier.

Operarea mixta, cea mai eficienta
Banda de sortare a plicurilor are o capacitate de sortare de 8.000 de plicuri pe ora, care pot fi repartizate pe 102 destinatii.
Ea poate fi folosita in modul manual, automat sau mixt. In cazul operarii manuale, productivitatea este mai mica, dar avantajul este ca astfel pot fi sortate si plicuri cu grosimi mai mari, de pana in 25 mm, pe cand in modul de sortare automat trec doar plicuri cu grosime de pana in 15 mm. Si, cum plicurile au diferite dimensiuni si greutati, s-a decis achizitionarea unei benzi care poate lucra in regim mixt. Cand se lucreaza astfel, muncitorii stau de o parte si de alta a benzii si acolo unde vad un segment liber aseaza un plic.
Este imperios necesar ca toate plicurile sa aiba coduri de bare, asezate intr-un mod predefinit. Daca plicul este asezat invers si codul de bare este dedesubt, citirea este imposibila. Plicurile ale caror coduri de bare nu pot fi citite – ca urmare a zgarierii codului de bare sau dezlipirii acestuia in timpul transportului – ajung la ultima tavita a sistemului. Muncitorul ia aceste plicuri, le verifica, analizeaza cauzele pentru care initial plicurile au fost respinse, le inlatura si apoi plicurile sunt introduse din nou in banda.

Urmeaza alte investitii
O alta investitie foarte mare a companiei, de doua milioane de euro, a fost dotarea curierilor cu PDA-uri care asigura trasabilitatea informatiilor, dar si transparenta in fata clientilor.
FAN Courier va continua investitiile, o prima etapa fiind innoirea parcului auto, flota cuprinzand in prezent circa 1.500 de masini, camioane, vanuri si autoturisme.
Urmeaza investitii in zona de IT, atat software, cat si hardware, avand in vedere multitudinea proceselor care se desfasoara zilnic.
Totusi, planul investitional al companiei nu vizeaza numai echipamentele, ci si factorul uman. Acestea presupun scolarizarea personalului. Un curier trebuie sa stie sa faca o factura, sa dea informatii clientului, sa fie amabil, sa zambeasca, asta deoarece de fapt el este imaginea FAN Courier in teren. Se fac cursuri de management al timpului, de negociere, de comportament.
Toate aceste investitii nu au eliminat complet erorile, dar le-au redus considerabil. In prezent, una din 24.000 de expeditii este neconforma, dar se fac eforturi sustinute pentru reducerea acestora.

Infrastructura ramane o piedica
Clientii companiilor de curierat vor termene de livrare din ce in ce mai mici, dar o piedica importanta este infrastructura din Romania, care are mari probleme. „Infrastructura ne cauzeaza si cresteri ale costurilor de mentenanta ale masinilor, lunar cheltuim peste 100.000 de euro in acest sens. O firma de curierat din Romania parcurge cu 20-30% mai putini kilometri fata de una din Ungaria, de exemplu. Drumurile din Romania ne pun mari probleme. Degeaba noi terminam de incarcat camioanele care pleaca in fiecare seara din Bucuresti spre 62 de destinatii din Romania, daca cel putin de doua ori pe saptamana are loc cate un accident pe Valea Oltului, iar camioanele noastre raman blocate cate o ora-doua“ a mai spus Felix Patrascanu.