Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

În condițiile în care ponderea transportului rutier va crește în Germania în următorii ani, așa cum ați putut afla deja dintr-o analiză Upply, BGL, federația germană de transport rutier, alertează autoritățile publice în legătură cu faptul că principala povară va fi suportată în continuare de camioane, cel puțin până la mijlocul acestui secol, câtă vreme mărfurile în vrac care utilizează transportul feroviar, cum ar fi cărbunele, vor fi marginalizate ca urmare a deciziilor în domeniul climei, iar comerțul electronic, ce utilizează camioane, va continua să crească puternic.

Pentru a evita problemele de trafic, este nevoie să se dezvolte urgent toate modurile de transport – inclusiv rutiere – și să fie îmbunătăță infrastructura. La fiecare 10-15 ani, Germania adoptă un plan federal de infrastructură pentru a stabili orientările generale, iar cel mai recent dintre ele, din 2016, prevede o investiție totală de aproape 270 de miliarde de euro, din care 49% pentru drumuri, 42% pentru transportul feroviar și restul pentru căile navigabile. Una dintre caracteristicile acestui plan, care diferă de cel anterior din 2003, este că se concentrează asupra întreținerii și îmbunătățirii rețelei existente, pentru care sumele alocate au crescut de la 56% la 69% din total.

Investițiile sunt dezbătute periodic în Parlamentul german, pentru a fi adaptate la cerere și la prioritățile politice, dar în 2023 dezbaterile au avut loc într-un context politic marcat de tensiuni în cadrul guvernului de coaliție. Astfel că la sfârșitul lui martie s-a ajuns în cele din urmă la un acord pentru punerea în aplicare a unui nou plan de modernizare a transporturilor, iar guvernul a acceptat utilizarea taxelor de autostradă pentru a finanța infrastructura feroviară. Pe de altă parte, Verzii au trebuit să accepte o accelerare a proceselor de planificare și aprobare pentru toate proiectele majore de infrastructură care privesc nu numai căile ferate, ci și transportul rutier. Planul solicită să se pună un accent mai mare pe întreținerea și renovarea drumurilor și podurilor și pe abordarea unor puncte din sistemul federal de autostrăzi, fiind vizate 144 de proiecte, pentru eliminarea blocajelor din trafic. Autostrăzile foarte aglomerate vor fi printre primele care vor beneficia de accelerarea procedurilor, în special în regiunile Rin-Main, Ruhr și aglomerarea din München, iar în total vor fi construiți 988 km de drumuri noi, adică 7,5% din rețeaua existentă.

Asociatia olandeza de transport si logistica TLN a organizat o serie de dezbateri la care au participat antreprenori si parlamentari, una dintre ele fiind intre Roy van Aalst (Partidul pentru Libertate, PVV) si managerii Arjan Maat (Maat Transport), Cees de Waard (De Waard Transport) si Ron van Kerkhoff (Martin Slangen Meubellogistics). O concluzie a discutiilor a fost ca e nevoie sa se continue investitiile: daca politicienii sau mediul economic cad in capcana sa creada ca investitiile trebuie oprite sau incetinite in momente de criza, asta va face doar rau economiei, in tip ce daca se investeste economia va creste. Un exemplu concret este reteaua de drumuri, in care s-a investit prea putin in ultimii multi ani, de aceea este nevoie de fonduri suplimentare, de circa un miliard de euro pe an, pentru a intretine infrastructura existenta si a o completa cu noi sosele. Iar transportatorii sunt primii de acord cu aceasta idee, deoarece congestia le aduce costuri suplimentare mari. In plus, realizarea unor coridoare optime de transport ar aduce beneficii nu doar transportatorilor, ci si intregii economii a tarii – de exemplu, sectorului de constructii.
Politicianul este de parere ca taxa de drum pentru camioane ar trebui amanata si ca veniturile obtinute din plata ei nu se vor intoarce de fapt in transport, dar si ca nu exista suficiente echipamente sustenabile si ca infrastructura de alimentare nu este inca pusa la punct. Si se intreaba daca, in contextul crizei actuale provocate de Covid-19, li se poate cere operatorilor sa investeasca, de exemplu, in transport electric, stiind ca acesta ar putea sa nici nu aiba de fapt viitor.
Unul dintre manageri a adus in discutie problema parcarilor mai sigure si mai bine utilate, astfel incat soferii sa se poata odihni la timp si sa aiba conditii decente pentru asta. Iar noul Pachet Mobilitate va creste nevoia de parcari de camioane. Si politicienii olandezi sustin, in majoritatea lor, ideea de a crea mai multe parcari pentru camioane, dar pentru a accelera constructia acestora guvernul trebuie sa le lase antreprenorilor privati mai multa initiativa. Arjan Maat administreaza deja cateva parcari si crede ca municipalitatile de obicei vad doar problemele pe care le aduc camioanele parcate, dar nu lucreaza la solutii, ci prefera sa evite sa ia decizii sau chiar sa returneze subventiile pentru parcari acordate de la Bruxelles pentru a nu fi in situatia de a hotari ceva, ceea ce este de neinteles pentru antreprenori.
Si transportul intermodal a fost adus in discutie, dar cand vine vorba de transferul marfurilor de pe sosele pe apele interioare si pe calea ferata opiniile sunt impartite. In teorie suna bine, dar in practica transportul combinat aduce inca multe provocari. De exemplu, navigatia pe apele de interior se lupta din cauza scaderii volumelor si a scaderii nivelului apelor raurilor si fiabilitatea combinatiei rutier-feroviar este impotriva transportului rutier in aceste momente de criza, deci este nevoie de consultari internationale pentru rezolvarea blocajelor din intermodal si pentru a creste volumele transportate astfel.
In incheierea discutiei participantii au punctat faptul ca Olanda va trece cu bine de aceasta criza, asa cum a facut-o si in trecut, mai ales, au subliniat ei din nou, daca se vor face investitii pentru a se mentine economia in miscare.