Ministerul de Interne Archives

România este țara cu cel mai mare volum de activități ilicite din Europa, însă lupta cu indolența autoritățiilor, care ar trebui să se preocupe de combaterea acestora, este total pierdută, cel puțin în domeniul transporturilor de pasageri și mărfuri, se arată într-un comunicat de presă al Federației Operatorilor Români de Transport (FORT).

FORT consideră că reluarea protestelor din transporturi alături de celelalte domenii economice ce se confruntă cu probleme la fel de grave, este inevitabilă și perfect justificată. „Autoritățile statului nu înțeleg că măsurile de presiune continuă de tip E-factura, E-transport și E-sigiliu nu se justifică, atâta timp cât activitățile ilegale înfloresc încurajate de corupție și nepăsare. Presiunea conformării fiscale este pusă exclusiv pe agenții economici care acționează legal.“

După nenumărate întălnirii și dezbateri, atât la nivelul Ministerului de Finanțe, cât și la nivelul Ministerului de Interne, inclusiv în comisii interministeriale, concluzia reprezentanților FORT – prezenți la toate dezbaterile din ultimele două luni – este următoarea:

Grupul interministerial ce și-a început activitatea la nivelul Guvernului, în urma protestelor din ianuarie 2024, nu reușește să producă nimic în raport cu Ministerul de Finanțe și Ministerul Administrației și Internelor. Nici măcar minutele întalnirilor avute cu aceste ministere nu au fost transmise către participanți la aproape o lună după organizarea lor;
Ministerul de Interne nu dorește să vadă că în România activitatea ilicită de transport pasageri și mărfuri reprezintă un fenomen, care a atins cu mult timp în urmă cotele de avarie în paralel cu acela de corupție din rândul angajaților proprii, care chiar sprijină această activitate (https://www.mai-dga.ro/arhive/61589: https://romania.europalibera.org/a/dna-sculeni-arestare/32695842.html);
Ministerul Finanțelor refuză să aplice prevederile legale în raport cu activitatea ilicită desfășurată de persoanele fizice ce prestează ilegal transporturi rutiere de mărfuri și de pasageri contrar prevederilor Legii 296/2023, însă are angajați ce profită la maxim de aceste activități (https://www.ebihoreanul.ro/stiri/curatenie-de-primavara-in-nadlac-21-vamesi-si-un-inspector-antifrauda-din-bihor-sunt-judecati-pentru-coruptie-185341.html; https://www.radioromania.ro/Actualitate/mandate-de-arestare-pentru-cei-peste-20-de-vamesi-de-la-ptf-calafat-acuzati-de-coruptie-id4432.html);
Responsabilitatea este pasată între Interne și Finanțe, în condițiile în care pe toate rețelele sociale activitățile ilicite sunt promovate permanent extrem de agresiv, iar parcările din apropierea punctelor de trecere a frontierei sunt deja neîncăpătoare din cauza microbuzelor de până la 9 locuri respectiv a autoutilitarelor sub 3,5 t, fapt ce aduc un prejudiciu statului, estimat de FORT la peste 15 milioane de euro lunar (fără a lua în calcul traficul de droguri, de persoane sau alte mărfuri interzise);
Comunicarea publică a DIICOT indică transportul de colete ca o modalitate de introducere a substanțelor interzise în România, însă nu menționează că, cel puțin în cazul coletelor transportate de persoanele fizice ce desfășoară activități ilicite, nu există nici un fel de control sau statistică oficială (https://www.antena3.ro/actualitate/posta-si-firmele-de-curierat-metode-de-transport-pentru-dealerii-de-droguri-704549.html).

FORT solicită public Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Finanțelor să prezinte situația măsurilor legale luate de angajați acestora împotriva persoanelor fizice ce desfășoară activității ilegale, în baza prevederilor legii 38/2003 respectiv a legii 296/27.20.2023. De altfel, legea 296/2023 privind „unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung“ cuprinde un capitol distinct dedicat activitățiilor ilicite, a modului în care acestea pot fi combătute, a sancțiunilor care trebuie aplicate și a instituțiilor care au responsabilitatea să acționeze în acest sens, se mai arată în comunicatul FORT.

Legea 20/2022 a modificat Codul Rutier, în ianuarie anul trecut, pentru a include oficial conducerea auto defensivă ca posibilitate de instruire suplimentară pentru şoferi, costurile pentru absolvirea unui astfel de curs urmând să fie decontate de către stat. Deşi intenţia este lăudabilă, este foarte greu de pus în practică.

Trei ministere sunt implicate în asigurarea cadrului legal de aplicare a legii conducerii defensive: Internele, Transporturile şi Finanţele.

Primul trebuie să ţină evidenţa conducătorilor auto care au urmat cursuri în domeniul conducerii defensive, prin intermediul Poliţiei Române, şi să evalueze anual eficienţa acestor cursuri raportat la gradul de implicare a absolvenţilor în accidente de circulaţie.

Transporturile trebuie să elaboreze normele privind autorizarea şcolilor de conducători auto şi a instructorilor, precum şi procedura de examinare şi de formare în domeniul conducerii defensive, iar Finanţele trebuie să asigure acordarea facilităţilor fiscale prevăzute în legea 20.

Acest ultim lucru nu este însă aşa de uşor de făcut, iar Ministerul de Finanţe a transmis deja un punct de vedere oficial, în care precizează faptul că măsura – aşa cum este reglementată în prezent – este inaplicabilă, dată fiind neclaritatea, ambiguitatea şi incertitudinea normei în cauză, iar pentru punerea ei în aplicare se impune modificarea cadrului legal primar (n.r. Codul fiscal). Prin urmare, pentru aplicarea corectă a prevederilor legii 20/2022, aceste ar trebui modificate în mod corespunzător, spre a se evita dubla deducere a cheltuielilor efectuate pentru absolvirea unui curs de conducere auto defensivă, atât din impozit, cât şi dub forma cheltuielilor, dar şi pentru a se elimina ambiguitatea normei în cauză.

În acelaşi timp, şi Ministerul Transporturilor (MT) întâmpină probleme în elaborarea normelor de autorizare a şcolilor de şoferi în vederea cursurilor de conducere defensivă, deoarece se pare că nu există instituţii oficiale (naţionale ori internaţionale) care să omologheze simulatoarele ori vehiculele speciale folosite de centrele de conducere defensivă. HG 1029/2008 privind condiţiile de punere pe piaţă a maşinilor prevede ca, pentru toate celelalte tipuri de vehicule care nu intră sub incidenţa Registrului Auto Român, cei interesaţi de omologări se pot adresa Ministerului Muncii. Chiar şi aşa, o astfel de omologare este complicată şi nu se ştie dacă MT este dispus să autorizeze o şcoală de şoferi care deţine astfel de simulatoare/vehicule speciale, mai ales că toţi cursanţii trebuie să semneze înainte de a începe instruirea că îşi asumă riscul unor eventuale accidentări.

Nu în ultimul rând, deşi posibilitatea efectuării de cursuri de conducere defensivă pe banii statului le surâde atât cetăţenilor, cât şi şcolilor de şoferi şi de pilotaj, se pare că Guvernul nu a stabilit un buget pentru această activitate şi nici cine ar trebui să o finanţeze.

De asemenea, se mai pune problema selecţiei beneficiarilor acestor cursuri, mai ales că potrivit ultimelor statistici privind accidentele rutiere, în perioada 1 ianuarie-15 decembrie 2022, din totalul de 4.443 de accidente grave produse pe teritoriul ţării, doar 1,19% au fost produse de conducători auto profesionişti, restul fiind în seama şoferilor amatori. Şi, în aceste condiţii, pe ce criterii vor fi selectaţi şoferii care să beneficieze de cursuri gratuite pe banii statului din marea masă de conducători auto existentă la nivel naţional, pentru că este evident – chiar şi fără a avea încă un buget pus la bătaie – că este imposibil să fie şcolarizaţi toţi.