Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Cele mai spinoase măsuri introduse prin Pachetul Mobilitate sunt obligativitatea întoarcerii camionului în statul membru de stabilire la fiecare 8 săptămâni, întoarcerea şoferilor la 3-4 săptămâni, înscrierea codului de ţară în tahograf la fiecare trecere de frontieră şi detaşarea transnaţională.

Ministerul Transporturilor (MT) a întârziat adoptarea de sancţiuni în legislaţia românească privind nerespectarea prevederilor Pachetului Mobilitate II, iar planul este ca nerespectarea măsurii neîntoarcerii camionului în statul de stabilire să fie încadrată la abateri minore, fără a avea impact pe suspendarea licenţei de transport sau pe afectarea bunei reputaţii. Rămâne de văzut care va fi reacţia Comisiei Europene în faţa acestei poziţii a statului român.

Verificarea întoarcerii camioanelor de către Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier (ISCTR) va fi făcută doar la sediul companiilor, nu şi în trafic, iar amenzi vor putea fi aplicare doar după ce HG 69/2012 va fi modificată în acest sens. Operatorii sunt sfătuiţi să nu se „culce” pe o ureche şi să respecte măsura întoarcerii camioanelor, pentru că solicitări de control transmise ISCTR pot veni şi din partea autorităţilor statelor membre, în urma controalelor în trafic efectuate pe teritoriul lor. Despre strategia MT în legătură cu implementarea Pachetului şi despre recomandările ISCTR s-a discutat pe larg în cadrul conferinţei organizată de revista Tranzit la Suceava, în 26 mai.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat pe pagina sa de Facebook că România a solicitat Comisiei Europene (CE) alocări suplimentare de fonduri pentru gestionarea creşterii de preţuri ce pot afecta proiectele de infrastructură.

Astfel, într-un demers comun alături de Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia şi Slovacia, ţara noastră a semnat o Declaraţie privind acţiunile la nivel european pentru finalizarea investiţiilor în infrastructură. S-au solicitat fonduri suplimentare pentru evitarea neîndeplinirii obiectivelor asumate în contractele semnate şi rezilierii acestora din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţii. Cele 8 state semnatare cer sprijinul CE pentru extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG Move, cu scopul finalizării reţelei TEN-T în termen şi menţinerea finanţării europene pentru proiectele contractate aflate în curs de implementare sau planificate.

Cele 8 state semnatare cer sprijinul CE pentru extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG Move, cu scopul finalizării reţelei TEN-T în termen şi menţinerea finanţării europene pentru proiectele contractate aflate în curs de implementare sau planificate.