Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

In urma mesajelor contradictorii care au circulat pe piata in decursul anului trecut si care au fost alimentate si de pozitia evaziva a Ministerului Transporturilor, cel putin in primele opt luni din 2018, cu privire la viitorul transportului interjudetean dupa expirarea actualelor licente de traseu, piata de transport calatori este acum intr-o situatie fara precedent. Cei mai multi operatori au sperat intr-o prelungire a programului interjudetean, mai ales ca numeroase asociatii de profil s-au straduit prin toate mijloacele sa convinga conducerea MT de absurditatea promovarii ordinului 1824, intr-un moment atat de tarziu si cu un singur criteriu de departajare. Actiunile in instanta, deschise in mai multe judete din tara, au reprezentat o alta raza de speranta: macar un judecator sa dea o sentinta de suspendare a ordinului. Dar, pana acum, niciun rezultat pozitiv; mai sunt inca pe rol recursuri. Respectand legislatia in vigoare, Autoritatea Rutiera Romana (ARR) a initiat procedura de licitatie, a publicat programul de transport, iar calendarul atribuirii merge mai departe, cu data de referinta 2 aprilie 2019.

In aceste conditii, o parte dintre transportatori nu au mai asteptat o minune si s-au pregatit pentru licitatie, cumparand vehicule. Altii inca mai asteapta. Si aici apare problema: daca se va tine licitatia pentru atribuirea traseelor interjudetene, carausii care au asteptat prelungirea programului vor fi pierzatori. Argumentele privind neoportunitatea organizarii atribuirii in conditiile actualului ordin sunt clare si le-am expus de mai multe ori. Cel mai puternic este canibalizarea pietei, daca vor fi declarati mai multi castigatori pe acelasi traseu, care vor trebui sa isi imparta bruma de calatori de la interjudetean. Daca insa se decide prelungirea acum, in al doisprezecelea ceas, operatorii care au cumparat masini noi vor avea motive de nemultumire, pentru ca au investit in vehicule si doresc sa isi exploateze avantajul.
Ce va face Ministerul Transporturilor in aceste conditii?

In urma lobby-ului facut de transportatori si inclusiv in cadrul conferintelor organizate de revista Tranzit, Ministerul Transporturilor a luat atitudine, in sensul elaborarii unui proiect de ordin de ministru care sa faciliteze accesul soferilor din tarile non-UE la cursurile de formare profesionala continua, in vederea obtinerii certificatelor de calificare CPC pentru transport rutier de marfa si/sau persoane. Potrivit proiectului de ordin, care ar trebui sa modifice OMT 1212/2015 si 1214/2015, atat cursurile, cat si examinarile in vederea obtinerii certificatelor CPC se vor putea organiza – pe langa romana – si in limbile engleza, spaniola si rusa.
 

Potrivit textului de motivare inscris pe site-ul MT, efectele scontate prin introducerea acestei prevederi sunt ca numarul soferilor din tarile non-UE care obtin atestate profesionale pentru transporturile rutiere sa creasca de la cateva zeci pe an (aproximativ 20) la un numar de ordinul miilor. In primii ani se estimeaza ca aproximativ 4.000 de conducatori auto non-UE vor dobandi atestate profesionale in fiecare an. Singura problema este ca pentru obtinerea certificarii profesionale initiale (CPI) scolarizarea si examinarea raman doar in limba romana, iar soferii non-UE nu au in tarile lor nicio forma de instruire de tipul celei agreate la nivel european. Prin urmare, CPC in engleza, spaniola sau rusa nu prea are nicio valoare daca nu se extind aceste prevederi si pentru CPI, astfel ca propunerea legislativa pare sa fie facuta doar pentru a arata ca s-a facut ceva, problema de fond nerezolvand-o in forma actuala.