Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a inițiat astăzi, 5 ianuarie 2024, procedura de consultare publică prevăzută de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică pentru modificarea mai multor acte normative, printre care și  OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

La acest moment se reglementează faptul că tariful de utilizare este structurat pentru toate categoriile de vehicule în funcție de durata de parcurs și de staționare pe teritoriul național, rovinieta fiind comercializată pentru o zi, 7 zile (doar pentru vehiculele prevăzute în art. 1, alin. 7, lit. C-H), 10 zile, 30 de zile, 60 de zile și 12 luni.

Proiectul mai prevede faptul că rovinietele în funcție de durata de timp petrecută în țara noastră nu vor mai putea fi eliberate de la 1 ianuarie 2026, ceea ce confirmă faptul că planul de a trece la sistemul taxării în funcție de distanța parcursă rămâne în picioare. Să vedem însă care vor fi tarifele per km aplicate.

Toți cei interesați sunt invitați să transmită propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare privind proiectele de acte normative în condițiile prevăzute în anunțurile ce pot fi accesate la https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare

Se mai supun consultării publice proiectele de modificare ale OG privind inspecţia tehnică și supravegherea prin acţiuni de inspecţie tehnică în domeniul feroviar, al transportului cu metroul, metroul uşor, monorai şi al transportului urban, suburban şi regional pe şine, pe linii ferate industriale și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic, precum și ale OMT pentru aprobarea tarifelor de pilotaj aplicate de către Regia Autonomă “Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați pentru pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime.

Parlamentul a dat undă verde alocărilor de 30 miliarde de lei în 2024 pentru Ministerul Transporturilor, a anunțat ministru Transporturilor, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook. Din această sumă, 20,4 miliarde de lei sunt destinate bugetului de investiții din fonduri europene, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 29% față de bugetul din 2023. Sunt fonduri aferente Programului Național de Redresare și Reziliență, CEF și Programului Transport 2021-2027, din care cofinanțarea asigurată de la bugetul de stat este de 11 miliarde de lei.

Banii vor fi folosiți anul viitor pentru derularea unor proiecte cu o valoare totală de 81 de miliarde de lei astfel:

Toate proiectele de infrastructură rutieră mare au finanțare prin bugetul pentru 2024, fie că vorbim de Autostrada A8, Autostrada A7, Autostrada Sibiu-Pitești sau Drumul Expres Craiova- Pitești. Acest lucru este valabil și pentru magistralele de Cale Ferată cu finanțări europene nerambursabile.

Sumele alocate sunt direct corelate cu gradul de execuție al lucrărilor estimat pentru 2024 în cazul acestor proiecte.

Pentru celelalte cheltuieli – efectuate doar din bugetul de stat – suma necesară MT în 2024 este de 9,6 miliarde de lei (o creștere de aproximativ 10% față de 2023).

Pentru investiții vor fi alocate din bugetul de stat peste 725 milioane de lei. Sumele merg pentru domeniul rutier (345,9 milioane de lei), sectorul feroviar (336,37 milioane de lei), cel naval (28,25 milioane de lei), dar și către transportul aerian (15,33 milioane de lei).

Alte 5,05 miliarde de lei sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii rutiere (un miliard de lei) și feroviare (4,05 miliarde de lei). Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este nevoie de 113,3 milioane de lei, iar pentru reparații curente ale infrastructurii feroviare publice vor fi alocate 53,03 milioane de lei.

Din întreaga sumă, aproximativ 3 miliarde de lei reprezintă dobânzi, subvenții, despăgubiri civile, rambursări de credite, cheltuieli materiale, salariale, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă. Toți acești bani alocați sunt vitali pentru atingerea obiectivelor pe care statul român și le-a propus: recuperarea decalajelor de dezvoltare economică dintre regiuni și a întârzierilor din infrastructura mare de transport, a precizat ministrul Transporturilor.