Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a anunţat printr-un comunicat de presă că nu este de acord ca, în contextul războiului din Ucraina, firme private din alte țări terțe să obțină facilități fiscale în detrimentul firmelor din România.

Astfel, în condițiile în care piața de transport din România se luptă să supraviețuiască, întrucât tariful de transport abia acoperă creșterile costurilor cu întoarcerea acasă a camioanelor la 8 săptămâni, creșterea galopantă a prețului la motorină, AdBlue, RCA și efectele războiul din Ucraina, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România (MTI) a elaborat un Ordin de ministru prin care scutește de la plata tarifului suplimentar (AST) de utilizare a drumurilor pentru depășirea greutății firmele de transport din Republica Moldova.

Mai exact, MTI a publicat în 01.03.2022 pe pagina de web, la transparență decizională, Proiectul de Ordin de ministru pentru aprobarea unor derogări de la aplicarea tarifelor prevăzute în anexa nr. 1 și nr. 2 la OMT nr. 1836/2018, pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, iar în 02.03.2022 a organizat ședința extraordinară a plenului Comisiei de Dialog Social pentru discutarea acestui act.

Acest Ordin încalcă Legea Concurenței și nu respectă cadrul legal prevăzut de Directiva nr. 96/53/CE și de OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Având în vedere că pe teritoriul Republicii Moldova se aplică Hotărârea nr. 1073 din 01.10.2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea, controlul și efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăți și/sau dimensiuni, carenu scuteşte de plata autorizațiilor speciale de transport (AST) transportatorii din Moldova și nici alți transportatori, (din contră tarifele pentru depășirea greutății și dimensiunilor maxime admise fiind mai mari ca în România), UNTRR înțelege de ce MTI a elaborat un act legislativ prin care îi scutește de plata AST doar pe transportatorii rutieri din Republica Moldova care efectuează transport rutier contra cost. Marfa transportată de aceștia nu are caracter umanitar, ci comercial.

Conform Directivei nr. 96/53/CE, scutirea de la plata AST nu trebuie să afecteze în mod semnificativ concurența internațională în sectorul transportului rutier. Dacă se aplică o scutire de la plata tarifului AST, această scutire trebuie aplicată și transportatorilor rutieri din România și din statele membre UE. Excepția poate fi acordată pentru camioane și rută, nu pentru naționalitatea operatorului de transport.

Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, operatorii de transport din Moldova plăteau tarife suplimentare de utilizare a drumurilor pentru depășirea greutății și pe teritoriul Ucrainei și pe teritoriul Republicii Moldova. Prin acest Ordin, operatorii de transport din Republica Moldova sunt scutiți de plata tarifelor suplimentare doar pe teritoriul României, pe teritoriul Moldovei fiind obligați prin legislație să plătească tariful suplimentar pentru utilizarea drumurilor.

Având în vedere cele prezentate, pentru a nu discrimina firmele de transport din România, UNTRR solicită sprijinul Guvernului României să retragă proiectul de act normativ care îi discriminează în mod evident pe cărăuşii români faţă de cei moldoveni.

Proiectul de modificare a OG 43/1997 – încărcat pe site-ul MT pentru consultare publică – vizează sancțiuni mai aspre pentru vehiculele cu depășiri de sarcini, dar și pentru refuzul la cântărire. În același timp, se elimină posibilitatea achiziției de autorizații speciale de transport pentru bunurile divizibile, cu impact direct asupra costurilor cărăușilor.

Ministerul Transporturilor (MT) își propune să limiteze posibilitatea autorizării circulației vehiculelor care transportă mărfuri vrac cu depășiri de sarcini și să permită circulația cu respectarea maselor maxime admise pe drumurile încadrate din punct de vedere al capacității ca drumuri modernizate (M). Eliminarea posibilității achiziției de autorizații speciale de transport (AST) pentru bunurile divizibile, prin abrogarea alineatului (7) al articolului 41 din OG 43, ar putea crea însă probleme pentru operatorii de transport, care vor fi nevoiți, chiar și pentru depășiri de 1-2 t, să folosească un al doilea vehicul pentru diferența de încărcătură, ceea ce va determina costuri de operare crescute pentru aceștia, timpi mai mari de execuție etc.

Specialiștii în infrastructură rutieră apreciază că o depășire cu aproximativ 20% a greutății maxime admise ar putea să fie totuși tolerată (așa cum era și până acum) și, desigur, taxată corespunzător.

Prin eliminarea posibilității de cumpărare a AST, pe lângă scăderea încasărilor la bugetul CNAIR, ar putea apărea și alte neajunsuri la controalele în trafic, în sensul în care vehiculele depistate cu suprasarcină (pe axe sau totală) vor trebui să staționeze, iar o parte din marfă să fie descărcată. Va fi necesară aducerea unui camion suplimentar, în condițiile în care infrastructura rutieră națională nu dispune de spații de imobilizare. Apoi, în cazul depistării cazurilor de suprasarcină în frontieră, ar putea apărea blocaje. O propunere la nivelul societății civile cu privire la evitarea depășirilor de mase este aceea ca toate vehiculele de transport marfă să circule cu tichet de cântar. Pentru asta, toți distribuitorii ar trebui să se doteze cu instalații de cântărire, iar camioanele să fie cântărite înainte de fiecare plecare în cursă. Ar putea fi acceptată și cântărirea cu echipamente montate pe camioane. Toate echipamentele și tichetele s-ar înregistra într-un Registru unic electronic, pentru a putea fi verificate simplu și rapid. Soluția s-ar putea aplica etapizat. Pentru a funcționa însă ar fi necesar ca tichetele de cântărire emise de instalațiile omologate să fie recunoscute de autoritățile de control – ISCTR pe traseu sau CNAIR în frontieră.

În urma controalelor efectuate s-a constatat că valoarea sancțiunilor aplicate pentru refuzul de a supune vehiculul verificării prin cântărire, precum și sustragerea de la control nu sunt descurajante. Astfel, proiectul stabilește ca sancțiunea să se aplice solidar atât șoferului, cât și companiei, mai ales că din practică a reieșit faptul că decizia șoferului de a refuza cântărirea este luată în urma consultării șefilor ierarhici (administrator/manager de transport). Pe lângă amenda propriu-zisă – atât pentru șofer, cât și pentru companie – a fost propusă și măsura administrativă de suspendare a unei copii conforme a licenței comunitare/certificatului de transport în cont propriu pentru o perioadă de 30 de zile de la data constatării contravenției.

Refuzul de a supune vehiculul verificării prin cântărire și/sau măsurare a dimensiunilor, refuzul de a însoți vehiculul personalului cu atribuții de control în vederea cântăririi/măsurării, precum și refuzul de a prezenta documentele privind transportul se sancționează cu amendă de la 3.000 la 6.000 de lei aplicată conducătorului auto și cu amendă de la 9.000 la 12.000 de lei aplicată persoanei fizice sau juridice care efectuează transportul. Sustragerea de la control, obstrucționarea controlului sau neoprirea la semnalul regulamentar al personalului cu atribuții de control se sancționează cu amendă de la 9.000 la 12.000 de lei, aplicată conducătorului auto.

Poliția ar putea cântări vehiculele de marfă

Proiectul de modificare a OG 43/1997 clarifică faptul că și Poliția ar putea să cântărească vehiculele de transport marfă care circulă pe drumurile publice, chiar dacă acest lucru nu este precizat explicit. La articolul 60 din OG 43, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, (51), cu următorul cuprins: „Suplimentar față de sistemele și echipamentele prevăzute la alineatul (5), controlul vehiculelor privind respectarea maselor maxime admise, totală și pe axe (…) se efectuează cu instalații de cântărire care respectă prevederile legale în vigoare privind introducerea pe piață și punerea în funcțiune, precum și pe cele referitoare la existența și valabilitatea verificărilor metrologice, de către personalul cu atribuții de control, potrivit competențelor legale.”

Instituțiile de control sunt ISCTR și Poliția Română, dar doar ISCTR deține instalații proprii de cântărire. Odată cu această clarificare adusă în proiectul de act normativ, Poliția va putea să cântărească vehiculele oprite pe drumurile publice, folosind inclusiv cântare omologate și avizate metrologic deținute de terți. Tot în proiectul de modificare a OG 43 se mai stabilește faptul că „în lipsa sistemelor automate, a echipamentelor sau a instalațiilor prevăzute la alin. (5), (51) și (11), controlul vehiculelor privind respectarea masei totale maxime admise se efectuează conform documentelor puse la dispoziție de conducătorul auto. Masa pe axe nu se stabilește din documente.” În acest fel se elimină speculațiile privind depășirile de mase pe axe.