pandemia Covid-19 Archives

Mai întâi pandemia Covid-19 și apoi războiul din Ucraina au pus sub o mare presiune întregul sistem de transport de mărfuri și persoane din Uniunea Europeană, determinând Comisia Europeană să elaboreze un plan de urgență pentru a face față acestei crize. Pe 23 mai, aceasta a prezentat-o, precizând că aceasta constă în 10 acțiuni:

să facă reglementările UE în materie de transporturi adaptate la situațiile de criză;
să asigure un sprijin adecvat pentru sectorul transporturilor;
asigurarea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și persoanelor;
gestionarea fluxurilor de refugiați și repatrierea pasagerilor și a lucrătorilor din domeniul transporturilor blocați;
asigurarea unei conectivități minime a transportului și a protecției pasagerilor;
schimbul de informații privind transportul;
consolidarea coordonării politicii în domeniul transporturilor;
consolidarea securității cibernetice;
testarea intervenției în caz de urgență în sectorul transporturilor;
să coopereze cu partenerii internaționali.

„Aceste vremuri dificile și pline de provocări ne reamintesc importanța sectorului transporturilor din UE și necesitatea de a ne îmbunătăți pregătirea și rezistența”, a explicat Adina Vălean, comisarul pentru transporturi. „Pandemia Covid-19 nu a fost prima criză cu consecințe pentru sectorul transporturilor, iar invazia ilegală a Rusiei în Ucraina ne arată că, cu siguranță, nu va fi ultima. De aceea trebuie să fim pregătiți. Planul de urgență prezentat astăzi, care se bazează în special pe lecțiile învățate din pandemia Covid-19 și pe măsurile luate pentru a o soluționa, creează un cadru solid pentru un sector al transporturilor din UE rezistent la crize. Sunt absolut convinsă că acest plan va fi un factor-cheie pentru reziliența sectorului transporturilor, deoarece multe dintre instrumentele din plan s-au dovedit deja a fi esențiale pentru sprijinirea Ucrainei. Mă refer, printre altele, la coridoarele de solidaritate UE-Ucraina, care ajută Ucraina să exporte cerealele pe care le produce”.

Pentru a pune în aplicare acest plan, Comisia va sprijini statele membre și va conduce procesul de pregătire pentru situații de criză în cooperare cu agențiile UE, coordonând rețeaua de puncte de contact naționale în domeniul transporturilor și menținând discuții regulate cu partenerii și părțile interesate la nivel internațional. În plus, pentru a răspunde provocărilor imediate și pentru a permite Ucrainei să exporte grânele pe care le produce și să importe bunurile de care are nevoie (de la ajutor umanitar la furaje și îngrășăminte), Comisia va coordona rețeaua de puncte de contact pentru coridoarele de solidaritate și platforma de întâlnire a coridoarelor de solidaritate.

Una dintre primele consecințe ale invaziei rusești în Ucraina a fost suspendarea operațiunilor în porturile ucrainene din Marea Azov și Marea Neagră, ceea ce a împiedicat multe nave comerciale să pornească la drum. Astfel, navele au fost acostate la chei începând cu 24 februarie 2022, adesea cu echipajele lor la bord. În plus, riscurile de a fi lovit de bombardamentele asupra orașelor cresc, așa cum s-a întâmplat cu cargoul Azburg, sub pavilion dominican, care a fost lovit de 2 rachete rusești la Mariupol, pe 5 aprilie, și s-a scufundat.

Natalie Shaw, șefa politicii de ocupare a forței de muncă de la Camera Internațională a Navigației, a declarat într-un interviu pentru American Shipper că cel puțin 140 de nave din 20 de țări sunt blocate în zona de conflict, transportând aproximativ 1.500 de navigatori. Pe lângă faptul că își riscă viețile, acești oameni se confruntă cu o lipsă tot mai mare de alimente, apă, combustibil pentru producerea de electricitate, medicamente și produse de îngrijire personală. Prin urmare, Shaw face apel la reaprovizionarea acestora, nu în ultimul rând pentru că se pare că evacuarea lor este foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

Îngrijorările cresc în special pentru navigatorii blocați în Mariupol, unde se așteaptă o nouă ofensivă majoră a rușilor pentru a prelua controlul asupra orașului-port. În acest caz, bombardamentele și schimburile de focuri se vor intensifica, cu o posibilitate tot mai mare de a lovi navele, unde navigatorii au rămas refugiați de la începutul războiului. Odessa ar putea fi, de asemenea, una dintre țintele invaziei rusești, iar singura navă de containere rămasă în zona de conflict, Joseph Schulte a companiei chineze Cosco, este blocată în portul său.

Există un alt efect secundar al războiului din Ucraina, care îi privește în continuare pe navigatori, dar într-un context global. Potrivit federației sindicale ETW, 14,5% dintre navigatorii din lume sunt de naționalitate ucraineană sau rusă. Cei dintâi fie s-au întors în țara lor de origine pentru a lupta sau pentru a-și întreține familiile, fie nu pot face acest lucru, deoarece altfel nu ar mai putea părăsi granițele naționale.

Acest lucru face dificilă rotația echipajelor, care a fost deja afectată în ultimii 2 ani de pandemia Covid-19. În plus, deficitul de personal este în creștere. Sindicatele și reprezentanții companiilor de transport maritim au tras deja un semnal de alarmă cu privire la aceste probleme, care până acum nu a fost luat în seamă.