Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

În contextul efervescenţei de pe piaţa industrială, cu peste 500.000 m2 de spaţii noi livrate în primele 9 luni ale anului şi volume totale tranzacţionate care au depăşit 950.000 m2, se constată o uşoară creştere a nivelului chiriilor, mai ales pentru spaţiile nou-livrate, cu 7-9% comparativ cu anul trecut. Nu doar creşterea preţului materialelor de construcţii a influenţat tariful chiriilor, ci şi impredictibilitatea costului utilităţilor, ceea ce a generat un cost total al închirierii uşor crescut. Nivelul ridicat al cererii, dar şi ritmul susţinut al livrărilor de spaţii noi, vor stabiliza însă chiriile, sunt de părere specialiştii din real-estate.

În plus, la majoritatea închirierilor se acordă acel bonus acordat chiriaşilor, în funcţie de suprafaţa solicitată şi de durata contractuală: o lună de chirie gratuită, timp acordat pentru amenajare, dotări suplimentare faţă de standard, înălţime mare pentru cei care depozitează pe înălţime, iluminare LED, costuri de relocare suportate de proprietar, posibilitatea de a închiria unităţi mai mici, modulare, care pot fi extinse cu uşurinţă. Toate acestea se traduc în beneficii pentru chiriaşi, care îi determină să semneze contracte ferme pe perioade mai lungi, costurile totale fiind astfel diminuate. Nivelul de pornire al chiriilor se situează între 3,7-4 euro/m2/lună şi 4-4,5 euro/m2/lună, în funcţie de proiect, poziţie şi suprafaţa cerută. Utilităţile au un impact important în costul depozitelor, în condiţiile în care înainte nivelul mediu era de 30 cenţi/m2, iar acum pot depăşi 1 euro/m2/lună sau poate fi şi de două-trei ori mai mult pentru spaţii de producţie sau temperatură controlată.

România are posibilitatea să devină un hub important pentru unităţile de producţie care se relocă din China sau pentru fabrici noi care se deschid în Europa.

Companiile de real estate au primit în ultimul timp mai multe cereri de spaţii de producţie din Asia: unele discuţii sunt destul de avansate, altele, încă la nivel de prospectare. De asemenea, cererile sunt destul de diversificate: fie caută să cumpere spaţii deja construite, pe care să le amenajeze conform propriilor nevoi de producţie, fie vor să închirieze spaţii şi să le adapteze, fie să cumpere terenuri şi să îşi construiască propriile unităţi.

Dar nu doar din Asia vin solicitări, ci şi din Ucraina şi Republica Moldova, ca urmare a contextului geo-politic din zonă, cele mai multe fiind încă la nivel de prospectare.

Pe de altă parte, mulţi producători europeni au fost nevoiţi să găsească soluţii pentru relocarea fabricilor din Rusia. „Cea mai mare «mutare» de genul acesta aparţine producătorului de anvelope Nokian, care, după ce a închis activitatea din Rusia, a cumpărat un teren la Oradea, pentru a construi o fabrică nouă”, a precizat şi Iulia Busca, Managing Partner WINSTONE Real Estate Services CEE. România poate beneficia de interesul companiilor străine care caută soluţii de relocare, iar acest lucru poate fi observat şi din nivelul investiţiilor directe făcute de companii din afară: 8,8 miliarde de euro în 2021, triplu faţă de 2020, şi nu mai puţin de 9,4 miliarde de euro în primele zece luni ale 2022. Mai mult, pentru 2023 sunt aşteptate câteva tranzacţii cu producători noi veniţi în ţara noastră.