Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Gabriela Păun, director EBV Finance sucursala din România, a vorbit în cadrul conferinței Tranzit de la Iași, de pe 6 iunie, despre recuperarea inteligentă de accize și TVA și despre cum aceasta poate face diferența, în cazul unei firme de transport, între profit și pierdere.

Se știe că mulți transportatori aleg să recupereze singuri TVA și accize, decizie care are ca avantaje costurile reduse, dar aduce și riscuri. În timp ce, așa cum subliniază Gabriela Păun, recuperarea prin intermediul unui agent specializat are costuri mari, dar conferă siguranță și flexibilitate. Mai ales că provocările în domeniu sunt tot mai mari și pentru firmele de transport, și pentru agenți, deoarece statele membre UE modifică de la an la an legislația și e greu de ținut pasul. „De exemplu, în prezent bonurile de alimentare cu combustibil care depășesc 100 de euro brut nu mai sunt acceptate pentru recuperare, deci sunt bani pierduți.“

În plus, deoarece cooperarea între instituțiile din statele membre UE este tot mai strânsă, orice poprire de conturi din partea ANAF este extinsă și în alte țări și când să se recupereze TVA extern se vede că banii au fost deja trimiși la ANAF. Iar dacă instituirea popririi se face rapid, în câteva zile, ridicarea ei durează mult mai mult. „Avem clienți cu bani blocați într-un cont al ANAF de mai mult de un an și încă luptăm să-i recuperăm.“

O altă provocare vine din faptul că, dacă un transportator își schimbă clienții sau rutele și ajunge să alimenteze din alte țări decât cele de unde era obișnui, nu mai este valabil ce știa despre recuperarea TVA și trebuie să se documenteze din nou.

Iar în unele țări – mai ales Ungaria și Germania – o mare problemă este bariera lingvistică, deoarece angajații instituțiilor de acolo nu comunică în engleză.

O dovadă că recuperarea TVA a devenit tot mai dificilă în ultimul timp este faptul că, potrivit Comisiei Europene, din cele 450.000 de cereri de rambursare, câte au fost la nivel european în 2023, 11% au fost subiectul unor cereri de informații suplimentare. Adică a fost nevoie să se răspundă la întrebări în limba statului unde se face rambursarea și să se pună la dispoziție documentele vehiculelor, CMR, informații despre clienții facturați sau despre serviciile și produsele facturate. „Un client de-al nostru a trebuit să spună de ce a cumpărat o anvelopă din UK – avusese loc o pană – și dacă această anvelopă a ieșit din țară.“ În concluzie, „soluția pentru a face față numeroaselor piedici este colaborarea cu firme specializate în rambursare de TVA și accize, ca noi, care sunt mereu în legătură cu autoritățile din alte țări.“

Țările din UE au pierdut, în total, venituri din TVA în valoare de 93 miliarde de euro. Raportarea SAF-T și facturarea electronică ar putea contribui la creșterea gradului de colectare a TVA – se arată într-un comunicat Mazars.

La finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în 2020. Vestea bună este că, la nivelul Uniunii Europene (UE), gradul de colectare a crescut din nou (cu aproximativ 2%), statele membre recuperând aproximativ 31 miliarde de euro față de anul precedent. Cele mai mici deficite de încasare a TVA au fost înregistrate de Finlanda (1,3%), Estonia (1,8%) și Suedia (2%), iar cele mai mari de România (35,7%) și Malta (24,1%).

Pentru România, colectarea TVA rămâne în continuare o provocare majoră, în condițiile în care deficitul de încasare continuă să crească an de an și să fie cel mai mare din UE. Similar anului 2019, România a pierdut și în 2020 aproximativ o treime din TVA pe care ar fi trebuit să o colecteze. Cifrele înregistrate indică o pierdere de 7,4 miliarde de euro în anul 2020. Reforma și digitalizarea întârziată a administrației fiscale au încetinit inevitabil îmbunătățirea colectării, celelalte măsuri adoptate neavând rezultate.

„Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) include un pachet de măsuri prin care Ministerul Finanțelor și-a asumat cea mai amplă reformă a administrației fiscale bazată pe digitalizare, având ca obiectiv o reducere a deficitului de colectare a TVA cu 5 puncte procentuale până în anul 2026 (comparativ cu 2019). O parte din măsuri au fost deja inițiate – raportarea SAF-T (Fișierul Standard de Audit pentru Taxe), conectarea caselor de marcat electronice la serverele ANAF, facturarea electronică sau sistemul de monitorizare a transporturilor de mărfuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport.”

Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars România

Aceste măsuri bazate pe o raportare în timp real ar putea avea cele mai însemnate rezultate din perspectiva colectării dacă ne uităm la experiența altor state membre. Autoritățile vor avea un control mai mare asupra tranzacțiilor desfășurate de comercianți, având acces în timp real la un volum mare de date menite să contribuie la identificarea rapidă a tranzacțiilor predispuse la fraudă.

„Comisia Europeană salută aceste inițiative ale României, menționând în studiul său că previziunile pentru 2021 indică o scădere a gap-ului de TVA, pe fondul acestor măsuri de raportare electronică”.

Miruna Cîrstea, Tax Assistant Manager, Mazars România

Rămâne însă de urmărit dacă toate aceste măsuri implementate de autoritățile fiscale vor avea rezultatele așteptate. Va fi esențială disponibilitatea și capacitatea autorității fiscale de a analiza și interpreta un volum semnificativ de date, aceasta fiind pusă în fața unei schimbări majore de paradigmă a inspecției fiscale.

„Tot la finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a publicat un nou pachet de măsuri menite să modernizeze actualul sistem de TVA, prin adoptarea de noi reguli aliniate cu evoluția digitală. Trei acțiuni cheie au fost anunțate în acest sens, iar intenția este ca acestea să fie implementate treptat în perioada 2023 – 2028. Prima acțiune constă în implementarea unei raportări digitale în timp real, bazată pe facturarea electronică, care va deveni obligatorie, concomitent cu reforma altor obligații de raportare (spre exemplu, vor fi eliminate declarațiile recapitulative). A doua acțiune presupune o actualizare a regulilor TVA pentru transportul de călători și platformele de servicii de cazare pe termen scurt, iar ultima acțiune vizează introducerea înregistrării unice în scopuri de TVA, prin extinderea Ghișeului unic (OSS) și a Ghișeului unic pentru import (IOSS)”.

Alexandru Stanciu, Tax Senior Manager, Mazars România

Specialiștii Mazars vor urmări în continuare demersurile autorităților în vederea creșterii încasărilor bugetare, precum și efectele pe care acestea le vor avea la nivelul mediului de afaceri, care pe termen scurt trebuie să facă față unor provocări fără precedent.