salariu mediu Archives

În aproape toate țările din estul Europei, costurile cu forța de muncă au scăzut – apreciază Mazars, firma internațională de audit și consultanță în afaceri, în Ghidul Fiscal Mazars pentru Europa Centrală și de Est – însă cuantumul real al scăderii prezintă diferențe semnificative. Abordarea de bază a impozitării veniturilor variază, de asemenea, în regiune: unele țări continuă să aplice cote unice de impozitare a veniturilor (cum ar fi Bulgaria, Ungaria și România), în timp ce altele mențin rate de impozitare semnificativ progresive (ex. Austria, Germania și Slovacia).

În țările enumerate, costurile medii cu forța de muncă suportate de angajatori se ridică la 15% din salariul brut. Cu toate acestea, există diferențe semnificative – peste 30 de puncte procentuale – între cele mai mici, mai puțin de 5% în România, și cele mai mari, de peste 30% (de exemplu, în Republica Cehă, Polonia și Slovacia). Acest lucru evidențiază faptul că sistemele fiscale sunt greu de comparat, însă indică, de asemenea, dacă guvernele preferă să transfere povara costurilor forței de muncă către angajați sau către angajatori.

O modalitate mai practică de comparare a sistemelor este reprezentată de așa-numita sarcină fiscală, care indică procentul din venitul total perceput de stat ca taxe și contribuții. Aceasta prezintă măsura în care un impozit pe venitul din muncă descurajează ocuparea forței de muncă, adică, ce procent din costurile forței de muncă este plătit la bugetul statului sub o formă sau alta. În regiune, indicatorul fluctuează între 15% și 51%, fiind influențat, în principal, de nivelul venitului și statutul familiei.

Țările din regiune prezintă cea mai semnificativă fluctuație în nivelurile salariale. Salariile minime în țările V4 variază între 500-650 de euro; acestea sunt mult mai mici în Balcani și Moldova (sub 400 de euro) și nu pot fi comparate cu cele de peste 1.700 de euro din Germania și Austria.

În sectorul privat, nivelul salariului mediu în euro a crescut în medie cu peste 12%, ajungând la 14% și, respectiv, 19% în Serbia și Ungaria. Dintre țările V4, salariile medii brute au cele mai mari valori în Republica Cehă, în jur de 1.300 de euro.

„În România, începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim lunar brut garantat în plată, fără a include bonusuri sau alte majorări, a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Dacă ne referim la salariul mediu în sectorul privat, valoarea acestuia a ajuns la 6.095 de lei, în 2021 acesta fiind 5.429 de lei. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, principala cerință pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă era reprezentată de stabilitatea locului de muncă, acum, inflația în continuă creștere reprezintă o provocare foarte dificilă.”, a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars România. Studiul integral poate fi descarcat de la linkul de mai jos:

Mazars-CEE-Tax-Guide-2022.pdf

Castigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.201 lei, in luna aprilie 2020, cu 185 lei (-3,4%) mai mic decat in luna martie 2020, iar castigul salarial mediu nominal net s-a situat la valoarea de 3.182 lei, in scadere fata de luna precedenta cu 112 lei (-3,4%), arata datele Institutului National de Statistica, publicate joi. Cele mai mari scaderi s-au produs in transporturile aeriene, dar si in productia auto si cea a remorcilor.

Valorile cele mai mari ale castigului salarial mediu nominal net s-au inregistrat in activitati de servicii in tehnologia informatiei, inclusiv activitati de servicii informatice, respectiv 7.982 lei, iar cele mai mici in hoteluri si restaurante, de 1.340 lei. Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, castigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,2%. Pentru aprilie, indicele castigului salarial real a fost 99,5%, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, in timp ce indicele castigului salarial real a fost 96,3%. Fata de luna octombrie a anului 1990, indicele castigului salarial real s-a situat 214,3%, cu 8,1 puncte procentuale mai mic fata de cel inregistrat in luna martie a acestui an.

Datele oficiale arata ca, in cazul castigului salarial mediu net, cele mai semnificative scaderi s-au inregistrat dupa cum urmeaza: cu 29,1% in transporturi aeriene, cu 22,8% in fabricarea produselor din tutun, intre 12% si 19% in fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice, fabricarea de mobila, tabacirea si finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor), hoteluri si restaurante, fabricarea bauturilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor, alte activitati industriale n.c.a., activitati de spectacole, culturale si recreative, respectiv intre 7,5% si 11% in fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de imbracaminte, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea hartiei si a produselor din hartie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice, comert cu ridicata si cu amanuntul (inclusiv repararea autovehiculelor si motocicletelor), activitati profesionale, stiintifice si tehnice.

In acelasi timp, majorari semnificative ale castigului salarial mediu net au fost consemnate in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+13,8%), precum si in in activitati de servicii anexe extractiei (+10,8% ).