salariu mediu Archives

Potrivit reprezentanților MyCar Assistant, aplicația românească concepută ca un asistent digital auto complex, un român cu salariu mediu își alocă veniturile pe aproximativ 3 luni pentru a acoperi cheltuielile anuale ale unui autoturism de o valoare medie.

Astfel, pentru a utiliza un autoturism cu o valoare de aproximativ 10.000 de euro, costurile obligatorii anuale pe care românii trebuie să le achite includ RCA-ul (1.500 lei), ITP-ul (100 lei), rovinieta (100 lei), impozit (100 lei), parcările în funcție de zonă (500 lei), schimbul anvelopelor de la un sezon la altul (200 lei), spălarea mașinii (250 lei), reviziile (800 lei) și combustibilul pentru un plin pe lună (4.550 lei). În total, peste 8.000 de lei, la care se pot adăuga și alte cheltuieli, precum asigurarea CASCO (1.800 lei), achiziționarea de anvelope noi (1.400 lei), dar și eventualele reparații, a căror valoare medie este de 1.800 de lei. Pentru a acoperi toate aceste cheltuieli, un proprietar al unui autovehicul trebuie să scoată din buzunar peste 13.000 de lei anual, echivalentul a aproximativ 3 salarii medii.

„Mulți șoferi nu țin o evidență centralizată a documentelor care expiră, precum RCA, ITP sau rovinieta, ajungând să plătească amenzi care sporesc cheltuielile cu un autovehicul, și așa semnificative pentru românii cu venituri medii. O aplicație mobilă precum MyCar Assistant poate evita aceste costuri suplimentare din amenzi, amintindu-le din timp șoferilor de documentele care expiră și oferindu-le, totodată, o multitudine de funcționalități și servicii suplimentare” a declarat Cristian Astaloș, fondator MyCar Assistant.

Printre principalele documente pe care utilizatorii le stochează în aplicația MyCar Assistant,pentru a fi notificați din timp de statusul acestora, se numără RCA-ul, 39% dintre useri având asigurarea obligatorie înregistrată în contul personal, ITP-ul, 19% dintre utilizatori alegând să introducă în aplicație datele certificatului de inspecție tehnică periodică, rovinieta, stocată de 18% dintre useri, permisul de conducere, înregistrat de 8% dintre utilizatori, dar și buletinul (8%), CASCO (3%) sau reviziile (2%), evitând astfel surprizele și eventualele amenzi.

MyCar Assistant oferă șoferilor și o evidență detaliată și structurată a cheltuielilor pe care le fac privind mentenanța, ponderea costurilor de întreținere ale unui autoturism fiind împărțită între mentenanță (63%) și reparații (37%). Cele mai înregistrate operațiuni de service sunt schimburile de uleiuri și filtre, pentru care se alocă în jur de 450 de lei. Urmează schimbarea și reparațiile anvelopelor (850 lei), distribuția (2050 lei), sistemul de suspensii (1825 lei) și discurile/plăcuțele de frână (1435 lei).

Topul celor mai grijulii șoferi din România – cei mai atenți proprietari de autoturisme sunt în Cluj, Bistrița și Dolj

Șoferii din Cluj se situează pe primul loc în topul celor mai grijulii proprietari care introduc în aplicație istoricul de mentenanță al autoturismelor, fiind urmați de cei din județele Bistrița, Dolj, Argeș, Arad și București. La polul opus, se află șoferii din județele Satu Mare, Călărași și Teleorman. MyCar Assistant este o aplicație gratuită pentru persoanele fizice, dar și pentru companii până la un număr de 5 autovehicule înregistrate și este disponibilă pentru descărcare din App Store, Google Play sau prin aplicația Web pentru laptop-uri sau tablete.

În aproape toate țările din estul Europei, costurile cu forța de muncă au scăzut – apreciază Mazars, firma internațională de audit și consultanță în afaceri, în Ghidul Fiscal Mazars pentru Europa Centrală și de Est – însă cuantumul real al scăderii prezintă diferențe semnificative. Abordarea de bază a impozitării veniturilor variază, de asemenea, în regiune: unele țări continuă să aplice cote unice de impozitare a veniturilor (cum ar fi Bulgaria, Ungaria și România), în timp ce altele mențin rate de impozitare semnificativ progresive (ex. Austria, Germania și Slovacia).

În țările enumerate, costurile medii cu forța de muncă suportate de angajatori se ridică la 15% din salariul brut. Cu toate acestea, există diferențe semnificative – peste 30 de puncte procentuale – între cele mai mici, mai puțin de 5% în România, și cele mai mari, de peste 30% (de exemplu, în Republica Cehă, Polonia și Slovacia). Acest lucru evidențiază faptul că sistemele fiscale sunt greu de comparat, însă indică, de asemenea, dacă guvernele preferă să transfere povara costurilor forței de muncă către angajați sau către angajatori.

O modalitate mai practică de comparare a sistemelor este reprezentată de așa-numita sarcină fiscală, care indică procentul din venitul total perceput de stat ca taxe și contribuții. Aceasta prezintă măsura în care un impozit pe venitul din muncă descurajează ocuparea forței de muncă, adică, ce procent din costurile forței de muncă este plătit la bugetul statului sub o formă sau alta. În regiune, indicatorul fluctuează între 15% și 51%, fiind influențat, în principal, de nivelul venitului și statutul familiei.

Țările din regiune prezintă cea mai semnificativă fluctuație în nivelurile salariale. Salariile minime în țările V4 variază între 500-650 de euro; acestea sunt mult mai mici în Balcani și Moldova (sub 400 de euro) și nu pot fi comparate cu cele de peste 1.700 de euro din Germania și Austria.

În sectorul privat, nivelul salariului mediu în euro a crescut în medie cu peste 12%, ajungând la 14% și, respectiv, 19% în Serbia și Ungaria. Dintre țările V4, salariile medii brute au cele mai mari valori în Republica Cehă, în jur de 1.300 de euro.

„În România, începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim lunar brut garantat în plată, fără a include bonusuri sau alte majorări, a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Dacă ne referim la salariul mediu în sectorul privat, valoarea acestuia a ajuns la 6.095 de lei, în 2021 acesta fiind 5.429 de lei. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, principala cerință pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă era reprezentată de stabilitatea locului de muncă, acum, inflația în continuă creștere reprezintă o provocare foarte dificilă.”, a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars România. Studiul integral poate fi descarcat de la linkul de mai jos:

Mazars-CEE-Tax-Guide-2022.pdf