Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

De la declanşarea crizei sanitare în România tot mai mulţi clienţi ai caselor de expediţii solicită termene de plată mai mari, motiv pentru care companiile au devenit din ce în ce mai selective în privinţa alegerii viitorilor parteneri de afaceri. Rolul asociaţiilor de profil care să se lupte pentru drepturile logisticienilor, pe modelul din ţările vestice, devine tot mai important în acest context, potrivit participanţilor invitaţi în panelul de discuţii la cadrul panelului de discuții la Galei Premiilor Tranzit 2020, ediția a XI-a.

În România, odată cu declanşarea pandemiei de coronavirus, tot mai mulţi clienţi au început să pună presiune pe freight forwarderi şi transportatori pentru a majora termenele de plată, uneori şi la 90 de zile. Asta în timp ce, după cum a explicat Viorel Leca, director general Gebrüder Weiss România, în vestul Europei, de exemplu în Franţa, există prevederi legale prin intermediul cărora sunt fixate termene maxime de plată pentru serviciile de transport sau logistică. Iar la cifre de afaceri mari, aşa cum este în cazul Gebrüder Weiss România, care anual se ridică la circa 60 de milioane de euro, capitalul de lucru pentru cele 90 de zile întârziere este de 25%, ceea ce înseamnă circa 15 milioane de euro „blocaţi în credit comercial în momentul de faţă”. În opinia lui Viorel Leca, „fiecare dintre noi trebuie să ajungem în acel punct în care să putem spune NU. De acolo începe tot, reglarea preţurilor, condiţiilor comerciale, condiţiile abuzive din contract, apropo de cum sunt despăgubit cu marfa. Cred că asociaţiile profesionale au un rol foarte important. De exemplu, Federaţia transportatorilor din Germania a luptat şi a introdus nişte prevederi pe care acum toată lumea le inserează în contract”.

În condiţiile unui management al riscului, termenele de plată se vor extinde, însă provocările vor fi inclusiv de ordin al solvabilităţii unor clienţi. Cel puţin în domeniul industriei de transport şi logistică, comportamentul clienţilor vizavi de termenele de plată este unul dezavantajos pentru firmele din domeniu, a afirmat şi Cristian Afrenie, Deputy Country Manager Schenker Logistics Romania. Acesta a explicat că furnizorii de transport şi logistică sunt lăsaţi la final atunci când vine vorba despre plăţi, iar această situaţie s-a acutizat în ultimele luni, motiv pentru care compania încearcă să limiteze expunerea volumelor şi să analizeze mai atent partenerii sau viitorii parteneri din punct de vedere al solvabilităţii. Lucruri pe care „le făceam şi continuăm să le facem”. În plus, a mai mărturisit oficialul Schenker Logistics România, compania s-a confruntat şi cu situaţii în care clienţii au încercat să introducă în contract diverse clauze, despre care Cirstian Afrenie spune că „nu suntem obligaţi să le acceptăm”.

Acesta este şi motivul pentru care contractele sunt standardizate, cel puţin în ceea ce privesc condiţiile principale, în special cu acei clienţi comuni la nivel de grup. „La urma urmei ne angajăm într un parteneriat, vrem să ne fie recunoscută munca şi serviicile prestate, înţelegem că vor anumite condiţii restrictive, penalitati, indicatori de performanţă etc., dar ele trebuie puse foarte bine în balanţă vizavi de natura serviciilor prestate şi de un minim de profitabilitate pe care ţi-l doreşti. Altfel respectiva profitabilitate va fi doar la nivel de discuţii teoretice, nu se va găsi în realitate.

De la declanşarea crizei economice generată de pandemia COVID-19, unele dintre companiile de asigurări refuză să mai asigure clienţi din domeniu industrial-logistic, motiv pentru care şi expeditorii sunt afectaţi.

La noi majoritatea clienţilor erau asiguraţi. Problema a apărut odată cu declanşarea crizei. Firmele de asigurări nu vor să mai asigure clienţi, companii care, deşi arată bine din punct de vedere al cifrelor realizate, activează într-un domeniu considerat vulnerabil. Şi atunci, în această perioada analizăm foarte atent un posibil client”.

Expeditorii mari prezenţi pe piaţa locală nu privesc cu atât de mare îngrijoare Pachetul de Mobilitate, despre care afirmă că va „cerne” din competiţie şi va duce astfel la o calitate mai bună a serviciilor. În schimb, transportatorii deja au început să facă eforturi pentru a creşte tarifele astfel încât să poată susţine costurile. În opinia lor, efectul unei concurenţe intensificate va fi unul pe termen scurt, deoarece pe termen lung companiile nu vor putea susţine creşterile de cost şi multe dintre camioane vor ieşi din piaţă.

Opiniile acestora au fost exprimate de către speakerii invitați în cadrul panelului de discuții „Noile realități ale pieței de logistică“ organizat în cadrul Galei Premiilor Tranzit 2020, ediția a XI-a. De exemplu, International Alexander deja se pregăteşte pentru a face faţă efectelor implementării Pachetului de Mobilitate. Compania este prezentăîn Serbia, Ungaria şi Germania, iar la nevoie se va folosi de flota din aceste ultime două ţări, inclusiv de şoferi din aceste zone. Potrivit Loredanei Apreutese, General Manager International Alexander, ieftinirea transportului ar însemna o „sinucidere” pentru cine a mai rămas în piaţă. Pentru a contracare efectele, International Alexander a început deja discuţiile cu clienţii existenţi. „La acest moment primim răspuns prin care suntem informaţi că suntem singurul transportator care solicită o creştere de preţ şi că cererea nu este justificată”, a explicat Loredana Apreutese, care mai spune că partenerii mai afirmă că Pachetul este cunoscut de multă vreme şi astfel costurile trebuiau luate în calcul. „Le-am explicat că discutăm de câţiva ani, dar nu se ştia cum şi în ce formă se va aplica”, a completat directorul companiei arădene. În opinia sa, efectul intensificării concurenţei privind transportul intern va duce la o scădere de tarif, însă efectul va fi pe termen scurt, deoarece pe termen lung „nu cred că cineva va putea susţine aceste costuri”.

La rândul său, Cristian Afrenie, Deputy Country Manager Schenker Logistics Romania, crede că industria de pe plan local – expediţii şi transporturi – nu este suficient de matură şi continuă să primeze preţul, după care calitatea. Pentru a contractara efectele din pachet, oficialul Schenker spune că se bazează pe sinergiile create de reţeaua din care face parte, compania având filiale la nivel european. „Dacă judec Pachetul de Mobilitate ca atare, mi se pare unul cât se poate de subiectiv şi făcut pentru a proteja mai mult transportatorii din vestul Europei.

Din punct de vedere al volumelor realizate pe Comunitate, aplicarea Directivei Detaşării transnaţionale nu îl sperie foarte tare pe managerul român, deoarece transportatorii care fac acest tip de serviciu „sunt administraţi de entităţile Schenker din regiunile, ţările respective”. Astfel, Schenker Romania nu are decât foarte puţine contracte directe cu transportatori care fac transporturi intracomunitare.

Tot de reţea se foloseşte şi DSV România, după cum a explicat Alexandru Sîntu, Country Sales Director DSV Air & Sea în cadrul companiei. Chiar dacă o mare parte a flotei de pe Comunitate se va întoarce în ţară, lucru care va influenţa negativ tarifele de transport, măsura va avea efectul de a creşte calitatea serviciilor oferite. „În prezent, majoritatea şoferilor şi transportatorilor mici sunt cum sunt, iar cei care lucrează în străinătate şi care s-ar întoarce aici ar putea să crească valoarea serviciilor”.