Portalul german VerkehrsRundschau informează că atacarea Ucrainei de către Rusia reduce creșterea economică și accelerează inflația din Germania. Dacă în decembrie se estima că în 2022 creșterea economică a acestei țări urma să fie de 3,7%, acum estimarea s-a redus la 2,2-3,1%. Iar inflația se așteaptă să ajungă la 5,1-6,1%, față de 3,3%, cât se crezuse la final de 2021.
Asta deoarece conflictul din Ucraina și sancțiunile economice împotriva Rusiei au dus la prețuri mai mari ale materiilor prime, la perturbări ale lanțurilor logistice pentru materie primă și componente și la creșterea nesiguranței mediului economic.
Creșterea prețurilor produselor de larg consum numai din primul trimestru al anului va duce la o scădere a puterii de cumpărare de circa șase miliarde de euro.
Pe de altă parte, comenzile numeroase pe care le primesc producătorii și normalizarea economiei în urma pandemiei de coronavirus ar trebui să dea un impuls puternic, astfel încât anul viitor creșterea economică ar urma să fie de 3,3-3,9%, iar inflația, de 2%, conform prognozei Institutului Ifo.
Din cauza contextului imprevizibil, Ifo a luat în calcul două posibile estimări, care, printre altele, țin cont de două evoluții diferite ale prețului energiei, ce va avea un impact major mai ales asupra consumatorilor particulari, deoarece vor crește, în scenariul pesimist, cu 3,7-5%, câtă vreme prețul barilului va ajunge la 140 de euro până în mai și apoi va scădea doar până la 122 de euro la final de an, iar gazul va ajunge la 200 de euro/megawatt oră până în mai și va scădea apoi treptat până la 163 de euro.
Investițiile firmelor în echipamente ar crește cu 0-3,9%, șomajul ar putea fi de 2,27-2,29 de milioane de persoane și va crește semnificativ numărul celor care lucrează cu normă scurtă.
Iar în scenariul optimist prețul petrolului va scădea de la 101 la 82 de euro/baril la finalul anului, iar prețul gazului natural de la 150 la 108 euro/megawatt oră.
Atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, rata şomajului a stagnat în luna februarie comparativ cu luna ianuarie, potrivit unei estimări publicate marţi de Eurostat, conform căreia România se numără printre ţările cu cea mai mică rată a şomajului.
Rata şomajului în zona euro a rămas stabilă la 8,3% în luna februarie în timp ce în Uniunea Europeană s-a menţinut la 7,5%, arată datele Eurostat, citate de Agerpres. Eurostat estimează că 15,953 de milioane de bărbaţi şi femei din UE, dintre care 13,751 milioane din zona euro, nu aveau un loc de muncă în luna februarie a acestui an. În rândul statelor membre UE, cele mai mici rate ale şomajului în luna aprilie se înregistrau în Polonia (3,1%), Cehia (3,2%), Olanda (3,6%), Malta (4,4%), Germania şi Ungaria (4,5%), Slovenia (4,9%) şi România (5,7%). La polul opus, cea mai mare rată a şomajului a fost înregistrată în Spania (16,1%), urmată de Italia (10,2%).
Criteriul utilizat de Eurostat pentru a defini şomajul este cel al Biroului Internaţional al Muncii (BIM). Şomerii, conform definiţiei BIM, sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.
În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut în februarie cu 0,1 puncte procentuale, la 5,7%, de la 5,6% în luna precedentă. Rata şomajului la femei a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât la bărbaţi, valorile respective fiind 5,8% în cazul persoanelor de sex feminin şi 5,6% în cazul celor de sex masculin. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna februarie a anului 2021 a fost de 478.000 persoane, în creştere faţă de luna precedentă (474.000 persoane).
02.10.2020
Ultimul număr: Decembrie 2024
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit