STB Archives - Pagina 5 din 6

Rezultatele financiare din sectorul de transport urban se situeaza in 2018 sub valorile inregistrate in anul precedent. Chiar daca cifra de afaceri totala neta a fost peste nivelul din 2017, profitul net realizat de operatorii de transport a fost in scadere cu 25%. Anul trecut au fost finalizate multe achizitii de autobuze, iar alte licitatii sunt in curs de desfasurare, majoritatea cu finantare europeana, dar nu numai. In aceste conditii, previziunile pentru viitor sunt optimiste.

Cele mai multe dintre companiile de transport public urban au incheiat anul trecut pe profit, respectiv 25 din 38, insa cu trei mai putine decat in 2017. Profitul total net inregistrat de cei 25 de operatori a fost de 7,66 de milioane de euro, cu aproape 2,5 milioane de euro sub nivelul agregat din 2017. Cifra de afaceri totala neta a fost insa in crestere: 447,5 milioane de euro in 2018, fata de 395,5 milioane de euro in anul anterior. De subliniat faptul ca aproape jumatate din cifra de afaceri totala a fost realizata de Societatea de Transport Bucuresti (STB).
Companiile de transport urban s-au indatorat mai mult in 2018. Astfel, diferenta dintre datoriile cumulate si creantele cumulate s-a ridicat la 83,36 de milioane de euro, majorata cu aproape noua milioane de euro fata de acelasi raport din 2017. O parte dintre operatori au facut insa si investitii din fonduri proprii, chiar daca cele mai multe achizitii au avut la baza diferite surse de finantare.
In ceea ce priveste volumul total al activelor, acesta a fost influentat semnificativ de reorganizarea RATB si transformarea regiei in societate comerciala, proces in urma caruia 420 de milioane de euro in active fixe si circulante au ramas in proprietatea Primariei Capitalei. In aceste conditii, totalul activelor pentru cei 38 de operatori se ridica la finele anului trecut la 395,7 milioane de euro. De mentionat faptul ca din toate calculele a fost eliminata compania Fratii Bacriz, din Dolj, al carei compartiment de transport s-a desfiintat in octombrie 2018.
Criza de forta de munca se manifesta si in transportul urban. Astfel, de la un numar total de angajati de 22.821 in 2017, anul trecut companiile de transport au mai ramas cu 22.255.

Doi operatori cu profit de peste un milion de euro
Pe primul loc intre cele mai profitabile companii de transport public s-a situat RAT Constanta, cu 2,5 milioane de euro, iar pe locul al doilea, STP Timisoara, cu 1,14 milioane de euro. Acesta din urma a pierdut pozitia fruntasa din 2017, insa confirma evolutia echilibrata, cu o medie a profitului pe ultimii trei ani fiscali incheiati de 1,1 milioane de euro. Si RAT Constanta are o medie buna, de 1,150 de milioane de euro in perioada 2016-2018. Locul al treilea in topul profitului net pe anul trecut este ocupat de Transport Urban Sinaia, cu aproape 600.000 de euro, care a revenit spectaculos dupa pierderea din 2017.
Dupa ce in 2017 a reusit performanta de a se clasa pe locul al doilea in topul celor mai profitabile companii de transport urban, STB a terminat anul trecut – primul in noua forma de organizare – doar pe pozitia a saptea, cu 238.000 de euro. Cifra de afaceri a celui mai mare operator de transport din Romania s-a ridicat insa in 2018 la peste 207 milioane de euro, in crestere cu 42 de milioane fata de 2017.
Pe locul al doilea dupa cifra de afaceri neta se situeaza CTP Cluj-Napoca, cu aproape 29,5 milioane de euro, urmat de CTP Iasi si STP Timisoara, ambele cu putin peste 20 de milioane de euro. Cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro au mai fost realizate de RAT Constanta, RAT Brasov, RAT Craiova, Transport Calatori Express SA, din Ploiesti, si Transurb SA Galati. Ultimii doi au inregistrat insa si cele mai mare pierderi in 2018, de unul si respectiv trei milioane de euro.
Chiar si in conditiile in care a pierdut cea mai mare parte dintre activele sale, STB a ramas in continuare pe primul loc la acest capitol, cu active fixe si circulante in valoare de aproape 135 de milioane de euro. Pozitia a doua revine CTP Cluj-Napoca, cu 64,5 milioane de euro, iar cea de-a treia, lui Tursib SA Sibiu, cu aproape 26 de milioane de euro.
Doar noua companii de transport au un raport pozitiv intre creante si datorii, respectiv intre cat au de incasat si cat de platit. Topul datornicilor este condus de operatorii care au facut investitii in 2018: CTP Cluj-Napoca, Tursib, STP Timisoara si RAT Brasov au toate o balanta de minus 10 milioane de euro sau mai mult, dar si o flota intinerita de autobuze.

RATC, in plin proces de modernizare
Dupa un 2017 in crestere din punct de vedere al volumului de pasageri si al incasarilor, RAT Constanta a incheiat 2018 cu aproape 20 de milioane de calatori transportati si priveste cu incredere spre viitor, mai ales ca anul acesta aduce schimbari importante la nivelul companiei. Astfel, Regia de transport se va transforma in CT Bus SA.
Operatorul public recunoaste ca se impune innoirea rapida a flotei, in conditiile in care anul trecut atelierele au fost utilizate la maximum pentru a se putea asigura numarul de autobuze programate. RATC, care deserveste 21 de trasee, avea in 2018 o flota de 166 de autobuze urbane MAZ plus alte 10 autobuze turistice Ayats. Cele 104 autobuze Isuzu Citiport noi recent achizitionate vor inlocui mare pare din masinile vechi, iar conducerea companiei spera ca pana la sfarsitul lui 2019 sa fie achizitionate si vehicule electrice, cu fonduri europene. Este vorba de 21 de autobuze electrice de 12 m lungime, cu 51 de statii de incarcare, pentru care licitatia este deja in derulare, plus alte 20 de autobuze electrice de 10 m ulterior.
In paralel s-a incheiat prima consultare de piata pentru sistemul de e-ticketing si se pregateste licitatia internationala pentru alegerea solutiei si a furnizorului de servicii. „Lucram din greu pentru reorganizarea activitatii si am pregatit un plan indraznet. Ecosistemul de transport urban se schimba rapid si trebuie sa adaptam solutii noi. Tocmai de aceea am introdus internet 4G pe toate autobuzele, iar 13 puncte de vanzare de bilete au devenit si «hotspot»-uri 4G. In medie avem peste 11.000 de utilizatori concomitent“, a declarat Bogdan Nicolae Nita, director general si membru al Consiliului de Administratie RAT Constanta.
Criza de personal din transporturi nu a ocolit orasul de la Marea Neagra, astfel ca operatorul public a largit baza de date in materie de recrutare si pentru cresterea atractivitatii, in special pentru profesia de sofer de autobuz. Astfel, desi 2017 s-a incheiat cu un deficit de circa 40 de soferi, anul trecut echipa a fost completa, in plus fiind inregistrate cereri de angajare de la peste 40 de conducatori auto profesionisti. „Pachetul salarial oferit este peste nivelul mediu al veniturilor (4.248 de lei salariu brut pentru un sofer de autobuz). Se ofera si beneficii suplimentare, oportunitati de instruire si formare profesionala, compensatii. Am acordat mare atentie planificarii si programarii fortei de munca si am mentinut un numar mediu de 31 de ore suplimentare pe luna. Astfel, in 2018, fluctuatia de personal la nivelul companiei a fost de 9,6% si, special in randul soferilor, de 12,7%“, a explicat directorul RATC. De subliniat si faptul ca cele mai multe activitati au fost eficientizate in 2018, s-a extins reteaua de puncte de vanzare de titluri de calatorie si s-a internalizat controlul in vehicule, precum si o parte din activitatea de igienizare a flotei.
Pentru 2019 a fost stabilit un buget de aproximativ 20 de milioane de lei pentru sistem IT&C, statie automata de spalat autobuze, tonete pentru vanzarea titlurilor de calatorie, modernizarea halelor de intretinere si de reparatii, un autovehicul pentru tractare autobuze etc.

Flota moderna si la Iasi
CTP Iasi si-a innoit flota, in prima jumatate a anului trecut, cu 88 de autobuze Isuzu, parte a programului de modernizare a parcului auto initiat in 2017 de autoritatea locala, cu sprijinul imprumutului acordat de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Aceste autobuze, impreuna cu cele 12 achizitionate in 2016, constituie o flota moderna, prin exploatarea careia s-au redus emisiile poluante. Noile vehicule sunt conectate ITS si dispun de sistem de management de trafic, supraveghere video, validatoare duale, sistem de contorizare a numarului de calatori, informare prin panouri LED si monitoare LCD. Ca o consecinta a reinnoirii flotei au fost scoase din circulatie vechile autobuze MAZ si DAF si nici nu a mai fost necesara inchirierea de mijloace de transport de la alte societati. Din parcul inactiv de autobuze retrase din circulatie, cinci unitati DAF SB250 au fost transferate catre compania de transport din Tulcea si nu mai putin de 42 de vehicule au fost trimise spre casare.
Tot in 2018 au sosit la Iasi 11 tramvaie cumparate din Germania. Astfel, la sfarsitul lui 2018, CTP Iasi opera cu un parc activ de 125 de tramvaie, 147 de autobuze si 10 microbuze.
Pentru cresterea calitatii serviciului, compania a demarat mai multe proiecte, printre care modificarea planului tarifar, prin zonarea ariei de deservire si introducerea de noi modalitati de achizitionare a titlurilor de calatorie si introducerea posibilitatii de plata cu cardul bancar direct in mijloacele de transport (validatoare EMV) si a internetului gratuit pe vehicule.
Volumul de pasageri a crescut in 2018 cu aproximativ doua milioane fata de anul anterior, de la 78,2 la 80,1 milioane de calatori in 2018. O crestere similara e asteptata si pentru 2019. CTP Iasi opereaza si pe trei tronsoane metropolitane, numarul de pasageri de pe aceste rute fiind suficient pentru a acoperi costurile de operare.
Integrarea tarifara pe rutele urbane si suburbane s-a facut deja, in acest sens fiind definite doua zone tarifare. Pe o singura zona (1 sau 2, respectiv in interiorul orasului sau in afara acestuia) tariful este de 2,5 lei/calatorie, in timp ce pentru tranzitarea din zona 1 in zona 2 sau invers tariful este de 3,5 lei/calatorie. La jumatatea anului trecut s-a introdus abonamentul unic valabil pe toate liniile de transport in comun, in valoare de 80 de lei/30 de zile, precum si alte tarife fractionare (biletul cu valabilitate de 120 de minute din momentul compostarii si abonamentul de o zi, cu valabilitate de 24 de ore de la eliberare). Biletele si abonamentele pot fi achizutionate si cu ajutorul aplicatiilor electronice sau direct din mijloacele de transport, prin POS.
Pentru perioada urmatoare se doreste achizitia a 16 tramvaie cu podea joasa, de 26 m lungime, impreuna cu reabilitarea infrastructurii de tramvai din Iasi. De asemenea, prin proiectul national de reinnoire a parcului de transport urban, initiat de Ministerul Dezvoltarii Regionale, s-au demarat procedurile de achizitie pentru 24 de autobuze electrice de 10 m, 20 de autobuze electrice de 12 m, 13 statii de incarcare rapida a autobuzelor si 16 tramvaie cu podea joasa, de 30 m lungime. In paralel se lucreaza si la accesarea de fonduri europene pentru implementarea unui sistem modern de ticketing.
Pentru a contracara lipsa soferilor si a vatmanilor, CTP Iasi a autorizat o scoala de soferi in cadrul companiei, unde sunt organizate cursuri pe baza de contract de scolarizare, cheltuielile fiind suportate de CTP. In privinta personalului de mentenanta societatea colaboreaza cu liceul tehnologic Vladeni, unde se deruleaza stagiile de pregatire practica, urmand ca dupa terminarea studiilor tinerii absolventi sa se angajeze pe posturile vacante. Nu in ultimul rand, in Contractul colectiv de Munca 2019/2021 a fost negociat un pachet salarial atractiv pentru soferi, vatmani si personal de asistenta, cu acordarea de tichete de vacanta si prime de vacanta majorate cu 20%.

Investitii in flota si in automatizare
Si CTP Cluj a propus pachete salariale atractive pentru soferi si acordarea unor facilitati (in limitele impuse) plus cresterea gradului de confort la locul de munca. Principalele proiecte de investitii ale CTP Cluj in 2018 au vizat achizitia de vehicule cu grad redus de poluare, astfel ca pe langa cele 11 autobuze electrice Solaris au mai fost cumparate alte 30 de autobuze electrice plus 85 Mercedes-Benz Euro 6. 50 de troleibuze articulate urmeaza sa fie receptionate la sfarsitul acestui an si tot atunci va incepe livrarea lotului de 24 de tramvaie pentru care s-a incheiat recent contract. Flota CTP s-a dublat odata cu extinderea in zona metropolitana, pentru a face fata nevoilor de transport ale publicului din zona.
Un punct important in dezvoltarea transportului public l-au constituit implementarea sistemului de ticketing prin fonduri europene, in valoare de sapte milioane de euro, precum si introducerea achizitiei de bilete prin SMS (in prezent, 300.000 de bilete pe luna). De asemenea, s-a implementat sistemul 24Pay si este in curs de finalizare montarea automatelor pentru bilete pe toata flota CTP, in colaborare cu BCR, astfel ca din toamna acestui an se vor inlocui abonamentele pe hartie cu carduri.
Din 2018, clujenii pot folosi aplicatia mobila pentru a se informa cu privire la traseele si orele de sosire ale fiecarui mijloc de transport, momentul ajungerii in statii fiind calculat in timp real, prin intermediul dispozitivelor GPS. Pentru fluidizarea traficului si cresterea sigurantei circulatiei s-au realizat portiuni de traseu cu benzi dedicate, fiind prioritizat transportul public.
In aceste conditii, tendinta de crestere a numarului de pasageri se mentine constanta din 2016 si pana in prezent, ajungand la 191 de milioane de calatori pe an. Ca perspectiva, conducerea CTP vizeaza in special dezvoltarea transportului electric, prin modernizarea liniei de alimentare a troleibuzelor si crearea de noi linii de troleibuz, respectiv modernizarea depoului de tramvaie. De asemenea, se doreste extinderea zonei deservite de transportul public in zona metropolitana.

Adrian Sorin Mihail, director executiv al TPBI, are o experienta bogata in transportul urban, domeniu in care lucreaza inca de la terminarea studiilor. De-a lungul timpului, a facut parte din diferite structuri de conducere din cadrul RATB, actuala Societate de Transport Bucuresti (STB SA), fiind initiatorul mai multor programe revolutionare in transportul public din Capitala. Acum, la TPBI, proiectele de viitor sunt ambitioase, obiectivul pe termen mediu si lung fiind cresterea mobilitatii intre Bucuresti si localitatile din judetul Ilfov, concomitent cu reducerea congestiei traficului urban.

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Transport Public Bucuresti-Ilfov (TPBI), care asigura coordonarea transportului dintre Bucuresti si localitatile din judetul Ilfov, este in prezent in plin proces de atribuire a tuturor liniilor de transport metropolitane. Societatea de Transport Bucuresti (STB) – care are in derulare inca din 2011 contracte de transport cu anumite municipalitati din Ilfov – a primit 41 de rute metropolitane prin incredintare directa. Tot prin incredintare directa au fost atribuite trasee catre Societatea de Transport Voluntari (STV) si catre Ecotrans, din Chitila, iar 20 de rute (dintre care doua cu autobuze de 8 m lungime) vor fi licitate de catre operatorii privati – in patru loturi.

Adrian Sorin Mihail, directorul executiv al TPBI, care a detinut in trecut mai multe functii de conducere in cadrul Regiei de Transport Bucuresti (actualmente STB SA), manageriaza – impreuna cu colegii din conducerea Asociatiei – buna desfasurare a transportului in Capitala si imprejurimi. „Speram ca in Bucuresti sa poata circula cat mai multe autobuze cu grad de poluare redus (electrice si hibrid), pentru ca, impreuna cu masuri suplimentare de prioritizare a transportului public, sa fie rezolvata problema congestiilor din trafic. Acestea sunt determinate in special de fluxul de masini care intra si ies zilnic din oras (circa 400.000). Din pacate, reteaua feroviara nu este bine pusa la punct pentru a prelua tot acest trafic, asa cum se intampla in Occident. Proiectul de Centura «verde» a Capitalei e in analiza la TPBI, Asociatia urmand sa faca demersurile necesare la forurile superioare. In functie de oportunitate, in anumite regiuni se vor prelungi liniile de tramvai, in altele, cele de metrou, cu legatura la linia de tren din jurul Capitalei. Iar in toate punctele principale de acces in oras se vor construi parcari cu conexiune la reteaua de transport public. Termenul de finalizare a tuturor acestor proiecte se preconizeaza a fi 2030.“

Investitiile au un rol foarte important in desfasurarea activitatii unei societati de transport, atat cele in mijloace de transport, cat si in utilaje si infrastructura.

Directorul TPBI precizeaza: „Este important sa primesti finantare de la municipalitate si chiar am avut sprijin din partea Primarului general, care a facut o prioritate din transport in perioada in care am fost director general al STB. Atunci am reusit sa derulam licitatiile pentru toate investitiile planificate (in valoare de 52 de milioane de lei) si sa finalizam procedural investitii de 33 de milioane de lei. Iar in al doilea an am avut 212 milioane si am finalizat 183 de milioane. Pare simplu, dar de fapt este necesara o evaluare foarte buna a proiectelor, a fiecarei pozitii din planul de investitii, astfel incat in licitatie sa fii cat mai aproape de valoare si sa o poti adjudeca.” Separat, scoaterea din imobilizare a 300 de autobuze si 40 tramvaie intr-un an si jumatate nu este putin lucru. La ora actuala, in Bucuresti ruleaza peste 900 de autobuze, din care 400 de Otokar Kent, Euro 6, noi, aproximativ 280 de tramvaie si 189 de troleibuze. „Aici, insa, depourile Colentina si Titan ar trebui modernizate, pentru a putea primi tramvaie cu tehnologie noua“, precizeaza directorul TPBI, care isi aminteste cu nostalgie de inceputurile carierei sale in RATB.

Glasul rotilor de… tramvai

Adrian Sorin Mihail si-a dorit dintotdeauna sa lucreze in domeniul transporturilor, astfel ca a urmat studiile Facultatii de Transporturi din cadrul Politehnicii Bucuresti, sectia Material Rulant. Dupa o scurta perioada in care a profesat in domeniul IT, s-a angajat inginer la RATB, in 1994. Repartizat la Exploatarea Transport Electric (ETE – actuala Divizie Transport Electric), s-a aflat o perioada scurta de timp la Serviciul Tehnic, condus in acea perioada de Vasile Soita, directorul ETE fiind Gheorghe Lemnaru, iar apoi a ajuns la depoul de tramvaie Colentina. „Timpul petrecut in hala, printre maistri, a fost o oportunitate pentru a invata practic functionarea tramvaielor, cu toate micile secrete ale meseriei. In perioada respectiva era in derulare un contract cu Faur, pentru modernizarea boghiurilor de tramvai, dar si un proiect pe trei ani de monitorizare a tramvaielor V3A. Am preluat urmarirea in exploatare a acestor tramvaie executate in Uzina de Reparatii Atelierele Centrale (URAC)”, isi aminteste directorul TPBI.

„La depoul Colentina, nivelul de pregatire a personalului era unul mai ridicat la acel moment, fiind un depou unde se faceau si testari pentru solutii si sisteme noi. Tramvaiele au venit initial dotate cu suspensie secundara Tatra, dupa care aceasta a fost schimbata cu suspensie ContiTech. In functie de datele preluate de noi din exploatare, departamentul de proiectare prelucra datele primite, configuratia altor componente etc. Imi amintesc ca am stat sub tramvai pana cand am invatat ce functie are fiecare componenta in parte pe vehicul.“

In 1996, Adrian Sorin Mihail a fost numit sef de atelier la depoul Colentina, iar in 2002 a fost avansat sef adjunct de atelier la depoul Victoria, cu mai multe responsabilitati administrative. „Acesta era cel mai vechi depou de tramvaie si avea nevoie de cateva schimbari, in special de natura organizatorica, dar si administrativa, pe care am reusit sa le implementam intr-un an si jumatate. Principalul obiectiv a fost reducerea timpilor de imobilizare a vehiculelor. Aici am aplicat pentru prima data un program diferit de lucru pentru angajati: cei de la schimbul III veneau mai devreme la munca, intrucat tramvaiele se retrageau de pe traseu de la schimbul II, incepand cu orele 20:30, si era nevoie de mai mult personal atunci, pentru a face fata fluxului de vehicule si a nu mai ramane tramvaie care sa astepte in strada intrarea in depou. In acelasi timp, am echilibrat programul de lucru de sambata/duminica, astfel incat toti angajatii sa poata lucra un numar aproximativ egal de ore si sa fie multumiti. De aici, sistemul a fost preluat si in celelalte depouri.“

Program electronic de repartitie pentru soferi si transport de noapte

In 2006, ca sef de depou la Colentina, Adrian Sorin Mihail a realizat primul program electronic de repartizare a vatmanilor din depourile de tramvaie, program care se utilizeaza si astazi, cu optimizarile aferente, fiind extins si in autobaze, la soferii de autobuz si troleibuz. Principiul de functionare era preluarea tuturor itinerariilor soferilor si echipajelor, concediilor si repartizarea programelor in functie de toate prevederile Codului Muncii si de necesarul de operare, cu numar echilibrat de sambete si duminici lucrate etc. Actualizarea programului se face zilnic, astfel incat repartizarea sa se poata modifica per total pe luna, in functie de situatie. „Odata cu implementarea programului electronic de repartizare s-a putut verifica mult mai simplu timpul de munca si am putut sa echilibram numarul total de ore lucrate pentru fiecare angajat“, a subliniat Mihail.

In 2011 s-a ivit o noua provocare: functia de sef-serviciu in cadrul diviziei Programare. Directorul TPBI a pus aici bazele modificarii programului de circulatie in Bucuresti, fiind infiintate pentru prima data traseele de noapte, ce aveau cap de linie comun la Piata Unirii, terminal care asigura transportul din centrul orasului catre cartiere si catre Aeroportul Otopeni. Totodata, a fost infiintata prima linie cu program de 24 de ore (linia expres 783), care preia calatorii din Aeroportul Otopeni catre centru si, de aici, catre cartiere. Nu in ultimul rand, a fost infiintata prima linie de tramvai circulara – linia 1/10.

Incepand cu 2013, Adrian Mihail a preluat temporar functii de conducere in cadrul RATB (director de exploatare si inclusiv director general) si a facut parte din grupul de mobilitate din RATB, sub umbrela Primariei Capitalei.

Acum, la TPBI, se afla in revizuire Planul de Mobilitate Urbana Durabila, pentru a putea pregati noi rute, in functie de dezvoltarea orasului – cartiere si zone economice noi. Pentru a optimiza functionarea transportului in comun, chiar si in conditii de congestie, trebuie infiintate benzi unice pentru transportul public si, totodata, trebuie adoptat un sistem de management al traficului. De asemenea, se impune implementarea unui sistem tarifar flexibil, care sa raspunda nevoilor tuturor utilizatorilor.