stivuitoare Archives - Pagina 7 din 11

Piata de echipamente de manipulat a „surprins“ in 2011 printr-o crestere destul de semnificativa, in ciuda efectelor inca simtite ale crizei. In paralel, furnizorii de stivuitoare au inregistrat cresteri si pe partea de service, incasarile din intretineri si reparatii rotunjindu-le frumos cifra de afaceri.
Cererea de echipamente second-hand a ramas, de asemenea, la un nivel ridicat. In ciuda rezultatelor incurajatoare din 2011, estimarile pentru 2012 sunt rezervate, in conditiile in care peste mediul economic european planeaza incertitudinea.

Importatorul Hyster in Romania, Cemps, a incheiat 2011 cu o crestere de 35% pe vanzari si nu mai putin de 48% pe service. In ceea ce priveste vanzarile insa, cresterea este numerica, nu si financiara, a explicat Nicolae Popescu, directorul general al companiei, pentru ca adaosul comercial a fost foarte mic. „Am avut vanzari care ne-au facut sa ne mentinem pozitia in piata si sa continuam parteneriatul cu clientii nostri. Presiunea pentru a cobori preturile a fost mare, dar este clar ca nu se poate merge pe perioada lunga de timp cu profit brut mic. Dupa prima jumatate a anului, cand am facut volume pe vanzari, perioada de vacanta a fost slaba pe parte de achizitii, urmand ca in toamna clientii sa fie si mai atenti cu directionarea investitiilor, in conditiile in care situatia economica este incerta la nivel european.”
Ponderea in vanzari intre cele trei categorii de produse detinute in portofoliul companiei a fost aproximativ egala, cu un plus pe parte de warehouse. Pe big-trucks-uri cresterea a fost de 200%, in conditiile in care au fost livrate patru echipamente cu capacitati intre 15 si 25 t. Cele mai multe au fost livrate in Portul Constanta, motiv pentru care in 2011 a fost deschisa si filiala de la Constanta. „Este inca destul de greu sa le schimbam mentalitatea operatorilor din zona portului, pentru ca multi s-au obisnuit sa isi faca singuri service-ul pentru echipamente. Am facut pasi mari, service-ul nostru este functional si solicitarile sunt in crestere“, a adaugat Popescu. Big-truks-urile se aduc numai pe comanda, iar timpul de livrare nu a fost afectat aproape deloc de criza economica. Pe segmentul echipamentelor de mici dimensiuni nici nu a fost vorba de intarzieri.
Politica Cemps este de a nu lucra pe stocuri, iar acest lucru a reprezentat un beneficiu la inceputul crizei. Si acum, singurele existente pe stoc sunt unitatile demo si un numar mic de echipamente in constructie standard. Hyster a inceput un program de retehnologizare a echipamentelor inca din anul 2002, program care a continuat chiar si in perioada de criza. S-a inceput cu modelul Fortens pentru echipamentele IC (diesel si GPL) si se continua cu cele electrice, implementandu-se tehnologia de functionare in curent alternativ (tehnologie AC). Diferenta de pret este mica fata de generatia precedenta si este data strict de cresterea pretului la materiile prime. Cemps pune la dispozitia clientilor ca demo echipamentele electrice de 1,6 si 3 t.
Rezultatele obtinute pana acum pe segmentul de rafturi cu produsele Armes sunt si ele multumitoare. Desigur, ca in orice afacere aflata la inceput, exista o oarecare retincenta din partea clientilor, mai ales ca se cer referinte din piata. „Vom avea o strategie mai agresiva de promovare in 2012 si preturi interesante. De altfel, pentru orice produs nou se iau in calcul marje minime de profit, dar in aprecierea pretului trebuind sa se tina cont de calitatea produsului.“

Unul din proiectele prezentate pentru premiile Arilog a fost cel al lui Wim Bosman, dezvoltat anul trecut pentru
clientul Samsung, care a cautat in Romania un centru de distributie atat pentru tara noastra, cat si pentru Bulgaria. Samsung a devenit cel mai important client Wim Bosman, generand 30% din cifra sa de afaceri din Romania.

Dupa ce la mijlocul anului trecut Samsung a incheiat colaborarea cu Genco Trade si a venit cu reprezentanta proprie in tara noastra, a decis ca are nevoie sa isi extinda reteaua de distributie de aici.

Era vorba de un volum de electrocasnice ce vine in proportie de 80% din Asia in containere si restul din Polonia, pentru care era nevoie de un centru de distributie pentru Romania si Bulgaria.
Dupa ce a studiat atent piata romaneasca de logistica, Samsung a decis sa lucreze cu Wim Bosman, care beneficia de un depozit la Ploiesti de 10.000 m² si o retea de distributie pusa la punct deja pentru Selgros. In plus, s-a facut o analiza a locatiei celor mai importanti clienti Samsung, iar Ploiesti, unde compania de logistica are depozitul, a fost considerata drept una din cele mai eficiente din punct de vedere al transportului.
Nevoile de depozitare au fost estimate la 4.500 m³, care se potriveau cu modulul de depozitare de 5.000 m² al companiei de logistica. In plus, era nevoie de o depozitare pe podea a marfii, deoarece nu erau produse care sa se depoziteze pe rafturi din cauza inaltimii variabile. Nu in ultimul rand, Samsung avea nevoie de un depozit foarte sigur, dar si de servicii cu valoare adaugata. Pe partea de securitate, cerintele Samsung au fost de asigurare a pazei permanente a perimetrului Centrului de Distributie, sistem de camere de monitorizare interioare si exterioare de tip CCTV, cu trei luni de memorare, proceduri de control in depozit si la poarta al fiecarei masini.

Aceeasi experienta si in Olanda
Un alt avantaj major in preluarea contractului a fost faptul ca Wim Bosman beneficia deja de experienta cu Samsung in Olanda si a reusit sa le ofere implementarea unui sistem IT intr-un timp foarte scurt. „Atat oameni din IT, cat si din logistica, cu experienta in white goods, au venit in Romania la inceputul proiectului si au oferit know-how. S-au cumparat echipamentele propice acestei afaceri, ca de exemplu stivuitoare cu clamp. In plus, s-au oferit instruiri pentru implementarea tuturor procedurilor (prin dezvoltarea unui SOP), Samsung fiind o companie bine pusa la punct si cu cerinte majore in ceea ce priveste comunicarea KPI-urilor si monitorizarea afacerii.“

Mai putine linii de shipping
Pentru Samsung Romania, Wim Bosman se ocupa de tot managementul containerelor ajunse in portul Constanta din Asia. Astfel, compania efectueaza toate formalitatile vamale, are reprezentare la liniile de shipping si se ocupa inclusiv de defumigarea containerelor, operatiune care se face de obicei la containerele ce contin electrocasnice si care, in mod obisnuit, produc gaze.
Odata aduse la Constanta, containerele se descarca, se incarca pe camioane si pleaca spre Ploiesti, operatiune supervizata de Wim Bosman. Cum in curtea acestuia se afla si vama Ploiesti, s-a decis sa nu se faca vama completa la Constanta, pentru a scurta timpul de operare de aici, ci doar tranzitul catre Ploiesti. Dupa vama, se face defumigarea, proces prin care sunt scoase gazele din container cu ajutorul unei pompe care scurteaza timpul acestei operatiuni, astfel incat oamenii sa poata intra sa il descarce.
La inceput, Samsung lucra cu maximum doua linii de shipping, astfel ca toate containerele soseau in acelasi timp. „Ne trezeam cu circa 20 de containere venite in acelasi timp, pe care trebuia sa le vamuim, sa le descarcam etc. Dupa discutiile avute cu Samsung s-a decis colaborarea cu mai multe linii de shipping.“ Astfel, s-a redus timpul de cand containerele au ajuns in Constanta pana cand acestea erau descarcate, de la sapte la patru zile. Iar timpul de la care se marfa este descarcata pana ajunge vizibila in stocul Samsung este de sase ore.

Reverse logistics
Lui Wim Bosman i s-a mai solicitat si serviciul de retur al produselor electrocasnice si electronice. „Serviciul de reverse logistics il oferim pentru toate produsele Samsung si facem colectarea acestora atat din Romania, cat si din Bulgaria, la cerinta clientilor finali si prin aprobarea Samsung“, a explicat Daniel Tanase, directorul de operatiuni Wim Bosman. Prin acest serviciu se aduc din piata inclusiv telefoane mobile, pentru care clientul a cerut crearea in cadrul depozitului a unei zone cu acces limitat, unde poate ajunge numai un reprezentant Samsung, si care este permanent monitorizata video. Aici sunt depozitate telefoanele mobile, considerate bunuri de valoare pana sunt triate.

KPI-uri monitorizate atent
In cateva luni de la semnarea contractului depozitul Wim Bosman era deja aproape plin cu produsele Samsung si a inceput masurarea celor mai importanti parametri. Unul din acestia este „G/R date“ (goods receipt), care reprezinta intervalul de timp de la venirea containerelor la Constanta pana cand marfa ajunge in stocurile Samsung. „Sistemele noastre sunt legate printr-un EDI si orice miscare pe care o facem in stoc se transmite si la Samsung in timp real.“
Un alt KPI important este „G/I“ (goods issued), care este timpul de la care Samsung lanseaza o comanda pana cand cei de la Wim Bosman o au deja pregatita pentru a fi incarcata, care este de 24 de ore. Informatia este transmisa in SAP-ul clientului in timp real prin scanarea facuta la picking.
Cel de-al treilea KPI urmarit este livrarea la timp, respectiv timpul de la care marfa a fost incarcata pana cand aceasta ajunge la client. Timpul agreat este intre 24 si 48 de ore, in functie de distanta de livrare. Daca cerinta Samsung a fost de livrare „just in time“, Wim Bosman a ajuns la „just on time“, cu precizarea exacta a zilei si orei de livrare. Pentru o distributie cat mai buna, compania a trebuit sa creasca flota proprie.
Wim Bosman detine si o echipa de specialisti, care urmareste comenzile de la introducerea in sistem pana la livrare. In plus, ofera serviciul de preadvise pentru clientii Samsung, prin care acestia sunt anuntati cata marfa trebuie sa le vina, data si ora livrarii, pentru a-si putea face o planificare.

Afaceri de 300 de milioane
Anul acesta, grupul Wim Bosman a estimat o cifra de afaceri de 300 de milioane de euro, cu mai mult de 800 de angajati in toata Europa si o flota de 1.500 de camioane. In Romania, cifra de afaceri a fost de 7.300.000 de euro, iar estimarile pentru anul acesta sunt de 10 milioane de euro. De aici, 35% vin din activitatile de logistica si 65% din transport sau alte servicii. Samsung este clientul cu cea mai mare contributie la cifra de afaceri a companiei din Romania, alaturi de Selgros, P&G, Schlumberger sau Baker Hughes.