Un nou studiu Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study, derulat în 24 de țări din întreaga lume, dintre care nouă din Europa, arată că cei mai mulți consumatori sunt interesați de mașinile electrice și hibride, în principal datorită costurilor mai mici cu alimentarea față de motoarele pe combustie internă, de protecția mediului și de stimulentele acordate de autorități pentru cumpărarea unui autovehicul nepoluant.
Principalele argumente contra unei astfel de alegeri sunt pe de-o parte prețurile ridicate, pe de alta autonomia limitată, timpul necesar pentru alimentare și infrastructura de încărcare deficitară. Potrivit studiului, 77% dintre consumatorii din Marea Britanie, 75% din Germania, 75% din Belgia, 65% din Austria, 65% din Franța și 51% din Italia preferă ca mașina electrică să fie încărcată acasă. Cu toate acestea, tranziția de la motoarele pe combustie internă la cele electrice se produce lent în rândul țărilor europene analizate.
Procentul consumatorilor care ar alege un motor pe benzină sau motorină pentru următorul lor vehicul rămâne ridicat în Austria (54%), Turcia (54%), Germania (51%), Polonia (49%), Marea Britanie (49%), Franța (47%) și Belgia (47%). Însă, motoarele pe combustie internă pierd semnificativ teren în Spania (31%) și în Italia (unde 22% dintre consumatori ar opta pentru motor pe benzină sau motorină).
Mulți dintre cei care se declară interesați de un vehicul electric s-ar răzgândi dacă ar apărea pe piață o alternativă cu un combustibil sintetic, nepoluant pentru motoarele cu combustie internă, ponderea acestora variind între 44% în Belgia și 63% în Turcia.
„Preferința în creștere pentru mașinile electrice este evidențiată și de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile, chiar dacă datele pe 2022 arată că motoarele tradiționale continuă să acapareze mai mult de jumătate din vânzările de mașini în statele Uniunii Europene. În România, anul trecut, vânzările de mașini electrice au crescut cu aproximativ 10.000 de unități, cel mai mare avans fiind înregistrat în cazul celor pe baterie (+83,5%, pe locul patru în UE după Cipru, Letonia și Bulgaria). Cu toate acestea, autovehiculele pe baterie reprezintă mai puțin de un sfert din totalul celor electrice vândute în România în 2022 și sub 10% din total. Și pentru români, principalele motive de reticență în alegerea unei mașini electrice sunt legate de infrastructura precară de încărcare și de autonomia limitată, la care se adaugă durata scurtă de viață a bateriei și, la anumite modele, faptul că bateria nu poate fi înlocuită.”,
a precizat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
În privința criteriului de decizie al achiziției a unei anumite mărci rămâne calitatea autovehiculului, cu toate că așteptările privind termenul de livrare devine din ce în ce mai important în actualul context dominat de întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare. Durata de așteptare acceptată pentru livrarea următorului vehicul diferă de la o țară la alta, astfel pentru 85% dintre consumatorii din Turcia și 77% din cei din Spania așteptarea nu poate depăși cinci săptămâni, în timp ce jumătate dintre austrieci și 57% dintre belgieni sunt dispuși să aștepte chiar mai mult.
În acelaşi timp, majoritatea participanților la studiu apreciază beneficiile dotărilor cu tehnologie, permițând accesul la surse de informare privind stadiul sau planificarea verificărilor necesare în procesul de întreținere, la blocajele din trafic și rutele alternative sau la siguranța traseului planificat.
Peste 26.000 de consumatori din 24 de țări, dintre care mai mult de 10.000 din nouă țări europene – Germania, Italia, Austria, Marea Britanie, Franța, Belgia, Spania, Polonia și Turcia – au participat la studiul Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study, conceput de Deloitte, compania care furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către circa 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat.
Deloitte a realizat un studiu Deloitte Private Equity (PE) Confidence Survey care arată că, în ciuda temerilor legate de inflație, 79% dintre respondenți, mai puțini față de vara anului 2022, respectiv 86%, se așteaptă să se înrăutățească în continuare condițiile climatului economic în următoarele luni.
Studiul subliniază că, deși există riscuri, precum inflația, problemele legate de lanțul de aprovizionare și costurile în creștere ale energiei, cu materia primă și cu forța de muncă, problemele continuă să aibă un impact asupra întreprinderilor, chiar dacă Europa Centrală se află într-o situație suficient de bună pentru a face față acestor provocări datorită ritmului său de creștere și a rezilienței istorice în perioade turbulente. De asemenea, Europa Centrală a continuat să înregistreze unele dintre cele mai mari creșteri ale PIB-ului din țările dezvoltate, inclusiv în perioade dificile, cum ar fi în perioada imediat următoare crizei financiare globale și a COVID-19, reziliență care poate fi parțial explicată prin îndatorarea scăzută, întrucât ponderea datoriei publice în PIB este estimată la 58% pentru 2022, față de 95% pentru zona euro.
Scăderea abruptă a indicelui de încredere din ultimele 18 luni, care a coborât de la 149 în iunie 2021 la 58 în iunie 2022 (al doilea cel mai mic nivel din istorie după criza financiară globală), pare să se fi încheiat, înregistrând o ușoară creștere la 67, ceea ce reflectă o îmbunătățire a optimismului.
„Atenuarea atâtor șocuri a fost o sarcină dificilă pentru întreaga piață, iar investitorii nu fac excepție. Însă studiul nostru arată că reacția lor inițială, caracterizată prin suspendarea temporară a investițiilor și printr-o atitudine extrem de prudentă, a fost urmată de o revenire destul de rapidă a sentimentului de încredere. Acum, jucătorii de private equity din Europa Centrală sunt și mai experimentați, după ce au trecut prin criza financiară globală, prin pandemie și prin efectele războiului, iar echipele lor de management știu cum să treacă peste perioade de schimbări majore și peste obstacole. La rândul lor, companiile au învățat să reziste și chiar să continue să se dezvolte în perioade dificile, iar firmele de capital privat se află într-o poziție ideală pentru a le sprijini.”,
a precizat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.
Peste 80% dintre respondenți consideră că 2023 va fi un an bun pentru investiții, iar încrederea în eficiența financiară a investițiilor s-a majorat, astfel o treime dintre participanții la studiu așteptându-se ca acesta să crească, de la doar 8% în vara anului 2022. La fel de pozitivă este și reducerea la aproape jumătate a celor care se aștepta la un declin al câștigurilor de pe urma investițiilor, de la 27% în vară la doar 14% în prezent.
În ciuda unui context nefavorabil, majoritatea proceselor de vânzări (57%) rămân în curs de desfășurare, însă 40% dintre participanții la studiu au amânat vânzările, deoarece evaluările au fost afectate și vor aștepta un moment mai bun pentru a le relua pe piață.
Așteptările privind prețurile furnizorilor sunt în scădere, așa cum afirmă aproape jumătate dintre respondenți (45%), care consideră că prețurile au scăzut în S2 2022, iar aproape două treimi (64%) se așteaptă ca acestea să scadă în continuare în prima jumătate a S1 din 2023. Studiul indică faptul că este posibil să intrăm pe o piață dominată de cumpărători, deoarece așteptările firmelor de private equity privind tranzacțiile de cumpărare și cele de vânzare arată o ușoară schimbare, în favoarea celor de cumpărare (60%), alimentată de scăderea prețurilor, care încurajează firmele de profil să ia în considerare investițiile în active pe care le-au urmărit și care acum au prețuri potențial mai favorabile. Pe de altă parte, doar 5% dintre firmele din PE intenționează să se concentreze pe cesionări, al doilea cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu (după 3% în aprilie 2012).
Companiile lideri de piață vor continua să se mențină atractive, cu toată incertitudinea care persistă, potrivit a peste jumătate dintre respondenți (53%), deoarece cumpărătorii caută, de obicei, stabilitate atunci când predomină condițiile nefavorabile, iar companiile consacrate au adesea fluxuri de numerar solide, reiese din studiu. După cinci ani de atractivitate, care au atins un maxim de 15% în iarna anului 2021, start-up-urile și-au pierdut popularitatea după unele dintre evaluările tehnologice din 2022, inclusiv ale unor unicorni, care acum par că și-au recăpătat o parte din terenul pierdut și au ajuns la 10%.
Deși inflația și criza energetică pot pune presiune pe anumite decizii legate de ESG (environmental, social, governance), studiul indică faptul că un număr tot mai mare de firme de private equity din Europa Centrală au adoptat măsuri legate de ESG, peste o cincime dintre aceștia punând în aplicare angajamente și ținte de reducere a amprentei de carbon, iar alte două cincimi încep să le dezvolte. În plus, majoritatea participanților la studiu văd acum ESG ca pe un element care aduce beneficii companiilor, precum o schimbare majoră față de vara anului 2022. De asemenea, 47% dintre respondenți au implementat o politică de investiții care include în mod specific factori ESG, iar 19% au planuri specifice de îmbunătățire legate de ESG pentru perioada post-achiziție.
Europa Centrală va rămâne, cel mai probabil, o piață de dimensiuni medii, în ciuda faptului că valoarea tranzacțiilor s-ar putea reduce, potrivit a 38% dintre cei care fac tranzacții (a doua cea mai mare pondere din ultimul deceniu a respondenților care se așteaptă la o scădere, după iunie 2020, când a ajuns la 43%).
Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey analizează evoluția pieței de private equity de două ori pe an, începând din 2003.
02.10.2020
Ultimul număr: Decembrie 2024
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit