studiu Archives - Pagina 12 din 19

Potrivit unui raport realizat de liderul global pe piața de consultanță imobiliară, CBRE România – „Market Outlook 2023”, țara noastră se situează printre cele mai competitive țări din Europa Centrală și de Est în privința pieței de retail.

Dezvoltarea amplă a spațiilor comerciale, precum și creșterile pentru cumpărături au încurajat diverse industrii să se extindă sau să intre pe piața locală.

În 2022, au intrat pe piața din România 17 branduri noi, cei mai mulți optând ca primă locație Bucureștiul pentru deschiderea magazinelor. Primark, Converse sau Foot Locker fiind unele dintre cele mai importante branduri care și-au deschis magazine în centre comerciale.

„După un an, extrem de bun pentru retail, cu rezultate care depășesc nivelul înregistrat în 2019, an de referință pentru industrie, piața își continuă evoluția firească și intră în planurile unor retaileri internaționali, dar și noi dezvoltatori pe piață, aceștia fiind însă nișați pe segmentul de parcuri de retail. În plus, apar noi oportunități pe piață și pentru dezvoltatori, ținând cont că spațiile comerciale disponibile sunt în marea majoritate închiriate rata de neocupare fiind 3% în malluri și chiar mai mică în parcurile de retail.”,

a declarat Carmen Ravon, Head of Retail Occupier CEE, CBRE.

CBRE recomandă pentru acest an să aibă în vedere trei factori principali:

Integrarea standardelor ESG în proiecte noi sau în cele renovate – Pe lângă reducerea consumului și a activității sustenabile din punct de vedere operațional, alinierea la standarde vine și în întâmpinarea așteptărilor consumatorilor, care au devenit mai atenți și mai selectivi. Astfel, retailerii sunt motivați să opteze pentru spații și pe baza criteriilor ESG când doresc o extindere sau chiar la integrarea unor clauze specifice în contractele de închiriere. CBRE asistă deja proiecte de renovare care adaugă această componentă în noile planuri, cât și noi dezvoltări care nu numai că integrează, dar creează, de fapt, întregul plan de construcție în jurul unei viziuni sustenabile și al impactului acesteia asupra comunității locale.
Extindere strategică bazată pe analiză – Informațiile sunt esențiale pentru dezvoltatorii și investitorii care urmează să decidă în contextul actual, oferind date, benchmark-uri și comparații. În efortul retailerilor de a găsi spațiu în centrele comerciale, au acum nevoie să își sprijine deciziile luate într-un termen mult mai scurt pe date și analize calitative corecte și complete.
Tehnologia și strategia omnichannel cresc cifra de afaceri – Creșterea businessurilor prin sistemul multichannel este o strategie eficientă. Ecommerce-ul nu mai este doar o nouă realitate, ci a trecut deja la o altă etapă – m-commerce (mobile commerce), care contribuie deja din plin la creșterea estimată de 15% în comerțul electronic din România până în anul 2025. De asemenea, automatizarea operațiunilor din logistică susține în mare măsură această transformare iar, în curând, va intra și în magazinele fizice ca soluție ce facilitează atât experiența consumatorilor, cât și lipsa forței de muncă a retailerilor prin auto-check-out, puncte de preluare, asistent virtual de magazin sau chiar promoții bazate și livrate de inteligența artificială. Performanțele magazinelor fizice sunt însă o dovadă că dorința clienților pentru experiența de cumpărături rămâne ridicată, astfel că integrarea soluțiilor omnichannel este un pariu care trebuie păstrat.

„Două tendințe care sunt deja în plină desfășurare trebuie, de asemenea, să fie luate în calcul. În primul rând, dezvoltarea orașelor mai mici, regional, care merge mână în mână cu dezvoltarea parcurilor de retail, un produs foarte apreciat de investitori și dezvoltatori. În al doilea rând, reducerea suprafețelor hipermarketurilor care își propun să devină mai eficiente pe spațiul ocupat, o oportunitate și pentru proprietarii de centre comerciale, care dispun de spațiu liber extrem de limitat, și care astfel pot obține GLA (suprafața brută închiriabilă) suplimentară pentru noi chiriași.”,
a completat Carmen Ravon, Head of Retail Occupier CEE, CBRE.

Anul trecut, stocul spațiilor moderne de retail din România au efectuat un volum total de circa 4,08 milioane mp, după inaugurarea a 11 noi parcuri de retail. Livrările anuale s-au ridicat la 86.700 mp închiriabili, din care 41% în București cu trei spații de retail nou construite, în timp ce marea majoritate a spațiilor au fost dezvoltate în orașele mici, dar situate strategic în apropierea județelor, precum Iași, Timișoara sau Craiova.

Potrivit unui nou studiu Deloitte CFO Survey România 2023, efectuat în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie și jumătatea lunii decembrie 2022 în rândul a peste 120 de directori financiari din România, companiile din țara noastră sunt îngrijorate de încetinirea creșterii economice, de creșterea anticipată a șomajului și de inflația ridicată, , însă sunt mai optimiste decât cele din Europa Centrală.

Studiul indică o degradare accentuată a așteptărilor privind creșterea economică, astfel doar 17% dintre participanți consideră că economia va crește cu peste 2,5% în 2023, față de 57%, anul trecut. Pe de altă parte 57% dintre respondenți se așteaptă la o creștere economică de maximum 1,5%, ceea ce denotă mai mult optimism decât media la nivelul Europei Centrale, iar aproximativ 73% se așteaptă la o creștere economică mai mică de 1,5% pentru țara lor în acest an .

Mai mult de jumătate, respectiv 55% observă că deteriorarea condițiilor economice va duce la creșterea șomajului în acest an, față de 33% anul anterior. Totodată, și în acest caz schimbarea este mai puțin dramatică decât cea la nivelul Europei Centrale, unde procentul celor care se așteaptă la un șomaj mai mare este mai mult decât dublu față de anul trecut (de la 33% la 68%), cu perspective deosebit de pesimiste în Polonia, Ungaria și Republica Cehă (peste 85%).

În privința inflației, 63% se așteaptă la creșteri și în 2023, pe fondul perturbărilor de pe lanțurile de aprovizionare care au marcat creșterea prețurilor materiilor prime, mărfurilor, energiei și transporturilor și a condus în cele din urmă la mărirea prețurilor de consum. La nivel de regiuni, 70% dintre directorii financiari din România și Europa Centrală se așteptau la creșteri, înregistrând procente mai mici față de peste 90% anul trecut. În același timp, așteptările la nivelul României aproape s-au dublat față de anul trecut, de la 5,7% la 11,2% în 2023.

„Studiul din acest an indică mai multe schimbări în percepția directorilor financiari din țară și din regiune, în contextul în care optimismul vizibil în studiul din 2022 a fost erodat de situația geopolitică, ale cărei efecte semnificative s-au resimțit în economiile europene prin noi provocări apărute pe lanțurile de aprovizionare și prin creșterea inflației. Este important de subliniat, însă, că sondajul surprinde așteptările directorilor financiari la sfârșitul anului 2022, când prognozele economice ale FMI și ale Băncii Mondiale au fost mai pesimiste decât acum, și că respondenții din România erau mai optimiști decât colegii lor din Europa Centrală, cel mai probabil pe fondul previziunilor macroeconomice privind regiunea, care indicau faptul că România va rămâne printre țările cu avans economic, în ciuda încetinirii economice regionale.”,

a precizat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Companiile din România se așteaptă la noi creșteri de costuri, în special 94% cu forța de muncă, datorită presiunii pentru creșterea salariilor, în contextul în care angajații se confruntă cu efectele inflației ridicate, cu producția, iar 90% cu livrarea de servicii, cu transportul și 88% fiecare cu finanțarea. Singurele costuri stabile, conform estimărilor directorilor financiari locali, sunt TVA-ul și impozitul pe profit, aspecte care arată percepția unei stabilități fiscale.

55% dintre companiile din România resimt un nivel ridicat de incertitudine, în linie cu tendința din întreaga regiune, ceea ce face ca riscul directorilor financiari să fie scăzut. 86% sunt de părere că acum nu este un moment bun pentru a-și asuma riscuri mai mari din toate sectoarele, cu excepția celor din energie, utilități și minerit și a celor din domeniul bunurilor de consum.

Cel mai mare risc pentru directorii financiari din România, spre deosebire de situația din Europa Centrală, rămâne cu 63% lipsa de angajați calificați, urmat cu 32% de reglementările tot mai numeroase, 31% de reducerea cererii interne, 25% de previziunile privind evoluția economiei, 23% de riscurile geopolitice și 20% de fluctuațiile de curs valutar. La nivel regional, riscurile geopolitice au urcat în topul preocupărilor directorilor financiari ajungând la 45%.

În timp ce majoritatea directorilor financiari din România rămân optimiști, respectiv 69% se așteaptă ca evoluția veniturilor companiilor să crească, peste 40% estimează o scădere a marjelor de profit operațional.

Potrivit studiului, creșterea dobânzilor a redus nevoia companiilor pentru creditarea bancară. Doar 24% dintre respondenții locali consideră în continuare că împrumuturile bancare sunt o opțiune atractivă de finanțare (în scădere de la 42% în 2022), în timp ce 40% cred contrariul, schimbare vizibilă și în întreaga regiune. Sursele interne de finanțare rămân printre preferatele a 54% dintre directori financiari din România.

Primele trei priorități rămân cu 27% reducerea costurilor, cu 23% creșterea organică și cu 11% digitalizarea, urmate de 10% extinderea pe noi piețe. La polul opus, extinderea prin achiziții reprezintă o prioritate pentru doar 1% dintre respondenți. Pe de altă parte, directorii financiari din regiune nu mai consideră reducerea costurilor o prioritate (9%, în scădere de la 20% în 2022), iar acum se concentrează pe creșterea businessului, fie organic (21%), fie prin dezvoltarea pe piețele existente (11%). De asemenea, o prioritate de top rămâne digitalizarea pentru 9% dintre directorii financiari din Europa Centrală.

Răspunsurile locale ale studiului sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 620 de directori financiari din 15 țări – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.