studiu Archives - Pagina 4 din 19

Foto: CBRE

CBRE, lider global și național în servicii și investiții imobiliare comerciale, a anunțat lansarea studiului „Manufacturing Report 2023” din care reiese că spațiile de producție se află pe o tendință ascendentă. Conform datelor CBRE, cererile pentru spațiile de producție au reprezentat aproximativ 25% din activitatea de tranzacționare din România în primul semestru al anului 2023.

Din punct de vedere al solicitărilor, industria auto este lider, generând un procent de 56%, ceea ce reprezintă o cerere mai mare de spații de producție în toată țara în perioada 2013 – S1 2023. De asemenea, la o distanță considerabilă este urmată de industria de Mobilă cu cote de 10% și de Electronice cu 6%, din suprafața totală închiriată în scopuri de producție.

În ultimii 10 ani, pe lângă producătorii locali, companii din Europa și SUA au ales România pentru spații destinate producției. Potrivit raportului, Germania, Italia, România, SUA și Franța sunt printre primele cinci țări în preferințele jucătorilor de pe piață, după suprafața de producție închiriată în perioada analizată.

În același timp, activitatea totală de leasing desfășurată în perioada celor zece ani și jumătate demonstrează că regiunea industrială Vest/Nord-Vest a reprezentat un magnet pentru jucătorii logistici care au avut nevoie să închirieze un spațiu de producție, urmată pe listă de regiunea Sud. La capătul opus, zona de Est/Nord-Est a ţării a generat cel mai mic procent din suprafaţa închiriată, cu o singură excepţie în 2013 când a reprezentat 14% din suprafaţa închiriată în scopuri de producţie.

Bucureștiul rămâne cea mai dezvoltată regiune industrială și logistică din țară, fiind și singura piață care a fost necesar să fie divizată în alte opt sub-piețe. Pe parcursul primului semestru al lui 2023, regiunea Vest/Nord Vest a României s-a afirmat ca a doua cea mai dezvoltată zonă în ceea ce privește piața industrială, având aproximativ o pătrime din totalul spațiilor închiriabile, Bucureștiul dominând cu aproape 50% din stocul modern al țării. În același timp, regiunile Sud, Centru și Est/Nord-Est au urmat pe lista dezvoltării.

Piața industrială a României a experimentat o dezvoltare semnificativă în ultimul deceniu, cu o cerere și o ofertă în creștere substanțială. Livrările recente de spații industriale au crescut de peste două ori față de ceea ce exista cu zece ani în urmă. Acest lucru a fost susținut de sinergia dintre jucătorii industriali și de retail, precum și de creșterea comerțului digital, care a sporit cererea pentru astfel de spații.

Cu toate acestea, în contextul actual trebuie luat în considerare preocuparea pentru ESG (mediu, social și guvernanță). Abordarea responsabilă a impactului ESG este din ce în ce mai importantă, fie că este vorba despre dezvoltarea de noi spații industriale sau modernizarea celor existente. Presiunea pentru conformare vine nu doar din partea autorităților de reglementare, ci și din partea comunității locale.

„În ultimii zece ani, oferta industrială nouă anuală a urmat o tendință ascendentă, iar din 2018 și până în prezent a înregistrat un volum apropiat sau chiar mai mare de o jumătate de milion de metri pătrați pe an, un ritm de livrări care a impulsionat stocul industrial modern al țării să depășească rapid obiectivele de dezvoltare. Companiile din industria auto au fost în mod constant cei mai activi jucători de pe piața industrială din România, urmate de sectoare precum mobilă, electronice, electrocasnice și FMCG. Piața industrială din România este în plină expansiune, cu un potențial de creștere susținut și de factori, precum locația favorabilă, accesul la infrastructura rutieră și feroviară și viitoarele scheme de ajutor de stat.”,

a precizat Daniela Gavril, Head of Research, CBRE România.

„Evenimentele istorice recente au modelat piața imobiliară, dar și nevoile și comportamentele jucătorilor. Pentru a livra o perspectivă completă și complexă care să contribuie la strategiile viitoare lansăm acest studiu de piață amplu folosind informațiile despre piața industrială și logistică din România pe care le-am adunat în zece ani și jumătate, dar tendințele pe care le-am observat în perioada recentă. Toate datele noastre indică faptul că România are încă o serie de oportunități încă nedescoperite ce pot contribui la dezvoltarea producției, ținând cont de disponibilitatea terenurilor și de concurența limitată. Pe măsură ce piața evoluează, abordarea impactului asupra ESG va juca, de asemenea, un rol crucial în menținerea sustenabilității și a acceptării comunității.”,
a declarat Elena Șerban, Senior Research Analyst, CBRE România.

Foto: Deloitte

Conform unei analize realizate de specialiștii Deloitte România, impactul măsurilor fiscale cuprinse în legea propusă de Guvernul român în Parlament este unul semnificativ, mai ales pentru entitățile care vor fi impozitate pe cifra de afaceri, unde rata efectivă de impozitare va ajunge la 20-30% după intrarea în vigoare a noilor reglementări. Domenii, precum tehnologia și telecomunicațiile, industria auto, retailul, domeniul farmaceutic și industria prelucrătoare se numără printre cele mai afectate.

Potrivit analizei, impozitul pe cifra de afaceri va aduce un venit suplimentar la bugetul de stat de 6,5 miliarde de lei pe an. De asemenea, experții Deloitte subliniază că legea ar putea intra în vigoare în această lună, odată ce este promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial. Printre măsurile cu aplicabilitate imediată se numără restrângerea facilităților acordate angajaților din anumite domenii, cum ar fi scutirea de impozit pe veniturile care depășesc 10.000 de lei pe lună pentru angajații din IT și reintroducerea contribuției la sănătate pentru angajații din construcții și sectorul agricol.

Deloitte este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră, care furnizează în întreaga lume servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat.

„Acest pachet de măsuri tratează «un simptom» acut, dar nu și cauza «bolii», ceea ce induce efecte adverse în economie. Este adevărat că deficitul bugetar trebuie redus și era nevoie de măsuri în această direcție, însă ele par dezechilibrate, dat fiind că impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporție de aproximativ 85% din taxarea suplimentară și, în consecință, în mică parte din reducerea cheltuielilor. Dar, din nou, autoritățile au mers pe o abordare din care lipsesc studiile de impact, măsurile concrete de limitare a evaziunii fiscale și o viziune clară cu privire la reașezarea sistemului fiscal național în ansamblul său. Rămâne de văzut care va fi impactul lor real în practică, dar este foarte important ca, din acest moment, să înceapă elaborarea unei strategii fiscale coerente, pe baza unor studii solide, care, chiar dacă necesită timp pentru conturare, să reașeze sistemul fiscal pe baza corectă și sustenabilă. De altfel, revizuirea cadrului fiscal este prevăzută și în PNRR, însă se pare că, cel puțin pentru moment, nu reprezintă o prioritate. În plus, factorii de decizie trebuie să identifice domeniile prioritare pentru dezvoltarea economiei naționale, cu productivitate mult peste medie, pe care să le stimuleze cu facilități fiscale și care să constituie unul dintre pilonii strategiei. În paralel, este necesar să înceapă tratamentul pentru cauza «bolii», care este reprezentată de ponderea cheltuielilor curente ale statului, mult prea mare în raport cu cea destinată investițiilor, care cumulează doar puțin peste 18% din total în 2023, chiar dacă în creștere față de anul anterior, astfel încât veniturile suplimentare obținute ca urmare a noilor măsuri fiscale să fie direcționate către proiecte prioritare ale statului, de dezvoltare a infrastructurii de transport, educație, sănătate etc. în beneficiul întregii societăți.”,
a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Impozitul minim pe cifra de afaceri/impozitul suplimentar

„Poate cea mai importantă măsură cuprinsă în acest pachet, ca impact, este introducerea unui nivel minim al impozitului pe profit, care se va determina prin aplicarea unei cote de 1% din cifra de afaceri, și care va fi aplicabil dacă impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic în sumă absolută decât acest nivel minim. Această măsură se va aplica companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, după estimările noastre, deci o treime din marii contribuabili, companii românești și multinaționale. La această măsură se adaugă un impozit pe profit suplimentar, în cazul instituțiilor financiare (2% din principalele venituri în primii doi ani, 1% ulterior), și a companiilor din industria de petrol și gaze cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro (0,5% din cifra de afaceri).

Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri și doar 30% rămân la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 și estimărilor pe 2023. În consecință, pentru acestea, dar și pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, cel mai probabil va crește cota efectivă de impozitare începând cu 2024. Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie și telecomunicații, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) și industria prelucrătoare (la 28%). Calculele au la bază impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut și cifra de afaceri estimată. Este de reținut faptul că impozitul pe cifra de afaceri se aplică și societăților din aceleași categorii care au pierdere fiscală, aproximativ 100 din totalul menționat. Măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 și ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor.”,
a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Măsuri care vizează impozitarea veniturilor

„Prevederile referitoare la impozitarea veniturilor din salarii, spre deosebire de majoritatea măsurilor, vor fi aplicabile din prima lună după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. În aceste condiții, angajatorii trebuie să fie pregătiți pentru conformare imediat, fiind vorba de impozite cu reținere la sursă. Renunțarea la scutirea de impozit pe veniturile angajaților din IT care depășesc 10.000 de lei pe lună va afecta salariul net sau costul salarial pentru angajator. Spre exemplu, în prezent, pentru un salariu brut de 14.000 de lei/lună, angajatul rămâne cu 9.100 de lei net, după reținerea contribuțiilor în sumă de 4.900 de lei. În noua formulă, angajatul din IT va putea opta să renunțe la contribuția la pilonul II de pensii (care în prezent este de 3,75%, însă va crește la 4,75% de anul viitor), caz în care va rămâne cu un salariu net de 9.350 de lei pe lună (sau 9.486 de lei începând cu 2024), deci mai mult decât în prezent. Opțiunea pentru menținerea contribuției la pilonul II de pensii va atrage scăderea salariului net la 8.840 de lei lună.

De asemenea, reintroducerea contribuției de sănătate pentru salariații din construcții va determina o scădere a venitului net pentru aceștia. Spre exemplu, la un salariu net de 5.000 de lei, costul total al angajatorului este, în prezent, de 6.492 de lei. Ulterior, pentru a menține salariul net, angajatorul va trebui să suporte un cost total de 7.436 de lei (+15%). În caz contrar, salariul net scade la 4.365 de lei (-13%). Angajații din acest sector au în continuare posibilitatea de a renunța la contribuția pentru pilonul II de pensii. În consecință, ambele măsuri vor pune presiune pe angajații din aceste sectoare care până acum beneficiau de aceste facilități, dar și pe angajatori, de la care se așteaptă să acopere, cel puțin parțial, această posibilă scădere a veniturilor nete. În plus, beneficiarii tichetelor de masă sau de vacanță vor avea de suportat, și pentru acestea, contribuția la sănătate de 10% care până acum nu era datorată.

Printre alte măsuri, mai este de remarcat creșterea cotei de impozit pe venit de la 16% la 70% pentru veniturile a căror sursă nu a fost identificată, constatate în cadrul unei verificări a situației fiscale personale. Această măsură însă va fi aplicabilă pentru veniturile identificate în urma verificărilor începute după 1 iulie 2024, deci se acordă indirect o perioadă pentru contribuabili de a se conforma voluntar, situație care le-ar permite utilizarea cotelor curente de impunere (semnificativ mai mici), în funcție de tipul de venit obținut.”,
a declarat Raluca Bontaș, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Generalizarea RO e-Factura

„Pentru companii, o măsură importantă cuprinsă în această lege este cea legată de generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura, pentru toate operațiunile taxabile în România, cu excepția exporturilor și a livrărilor intracomunitare. Procesul are două etape importante: între 1 ianuarie și 30 iunie 2024, este obligatorie raportarea facturilor în sistem electronic în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere, iar după 1 iulie 2024, facturile trebuie emise direct din sistemul RO e-Factura, astfel că cele pe hârtie sau emise în vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal. Furnizorii vor beneficia de o perioadă de grație, în primele trei luni din 2024, în care nu se vor aplica amenzi pentru neconformare. Prin această măsură, România se aliniază tendințelor la nivel european cu privire la facturarea electronică, după ce țări precum Italia, Serbia sau Ungaria au implementat sisteme similare, iar alte state, cum ar fi Germania, Belgia, Letonia, Polonia, și-au anunțat intenția de a introduce facturarea electronică obligatorie în următorii doi ani. În zona de taxe indirecte, alte măsuri importante sunt cele de majorare a unor cote de TVA. Printre acestea se numără și creșterea TVA de la 5% la 9% pentru locuințele care respectă condițiile pentru aplicarea cotei reduse, măsură care necesită o atenție sporită pentru că vine și cu un set de criterii privind dotările minime ale unei locuințe pentru a fi considerată locuință care poate fi livrată ca atare. În plus, crește TVA pentru alimentele cu zahăr și se introduc accize pentru băuturile nealcoolice cu conținut ridicat de zahăr și pentru țigările electronice ce conțin înlocuitori din tutun, cu sau fără nicotină, și dispozitive de vaporizare sau similare.”,
a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Abordare nouă în controalele fiscale

„Implementarea sistemelor electronice de raportare fiscală are drept scop, printre altele, simplificarea și eficientizarea controalelor derulate la contribuabili. Din acest considerent, la finalul anului trecut a fost introdusă în legislație noțiunea de notificare de conformare, pe care autoritatea fiscală este obligată să o trimită contribuabilului în momentul în care constată neconcordanțe în raportările depuse de acesta sau neconformarea la obligațiile care îi revin, cu scopul de a crește conformarea voluntară și de a direcționa controalele în zonele cu evaziune fiscală ridicată. ANAF a emis deja, în primul semestru al anului, 3.700 de notificări de conformare, un volum considerabil, având în vedere că formularul a apărut la jumătatea semestrului. Pe de altă parte, activitatea de inspecție fiscală a încetinit, atât ca număr, cât și ca sume impuse. Din datele ANAF reiese că, în primul semestru din acest an, au avut loc 7.500 de controale la persoane juridice, în scădere de la 8.800 în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, sumele impuse s-au ridicat la un miliard de lei în prima jumătate a acestui an, față de 1,4 miliarde de lei în primul semestru din 2022. În schimb, au crescut verificările documentare, operaționalizate, de asemenea, prin modificările aduse legislației la finalul lui 2022, pentru a simplifica procesul și a elibera resurse atât pentru contribuabil (controlul nu se mai derulează la sediul contribuabilului, ci la ANAF), cât și pentru instituția de control, care le poate direcționa către lupta cu marea evaziune. Această procedură necesită în continuare o serie de reglaje în implementare, dar, pe termen lung, ne așteptăm la rezultate pozitive.”,
a declarat Alex Slujitoru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal.