Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield a realizat un nou studiul „What Occupiers Want” care arată că nivelul costurilor și accesul la forța de muncă, precum și standardele ESG sunt principalii factori care iau în considerare companiile atunci când închiriază spații de birouri.

Nivelul costurilor pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa este principalul criteriu de selecție la semnarea noilor contracte de închiriere, urmat de disponibilitatea forței de muncă și calitatea spațiilor de birouri.

Costurile au devenit o preocupare majoră pentru ocupanții de birouri în 2023, dat fiind incertitudinea crescută de la mijlocul anului 2022, caracterizat de inflație și creștere a ratelor dobânzilor. Din acest motiv, chiriașii caută modalități de reducere a costurilor, cum ar fi diminuarea suprafețelor închiriate, subînchirierea unor porțiuni neutilizate din spații sau extinderea pe piețe cu costuri mai mici.

Totuși, studiul menționează că ocupanții sunt dispuși să investească în clădiri sustenabile cu certificări verzi sau în spații care încurajează prezența și implicarea angajaților. Aprecierea standardelor ESG (mediul, social, guvernanță) a crescut semnificativ în ultimii doi ani, iar chiriașii sunt gata să plătească un premiu de peste 20% pentru clădirile verzi, sustenabile.

„Viziunea asupra birourilor este în plin proces de schimbare și vedem acest lucru și pe piața românească. Această schimbare de paradigmă devine un motor al pieței de închiriere a spațiilor de birouri, un generator de cerere pentru servicii de consultanță, dincolo de cele de intermediere imobiliară. Mai mult decât niciodată, chiriașii, dar și proprietarii conștientizează valoarea adăugată pe care un consultant imobiliar îl poate aduce într-un proces de calibrare a nevoii de spații de birouri, de identificare a celor mai bune soluții de acomodare și negociere a termenilor unui contract.”,

a declarat Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox.

• Foto: Cushman & Wakefield

Companiile planifică să aloce mai mult spațiu de birouri pentru zonele comune care să stimuleze creativitatea și inovația, pe măsură ce se adaptează la modelul de muncă hibrid și încurajează revenirea angajaților în birouri. De asemenea, flexibilitatea și autonomia angajaților de a lucra de unde doresc sunt considerate modalități de atragere și reținere a talentelor.

În ciuda preferinței pentru zonele ultracentrale și centrale, ocupanții de spații de birouri explorează oportunități de recrutare dincolo de orașele în care au sediile, având în vedere avantajele muncii remote.

O altă constatare importantă este că multe companii au o viziune mult mai clară asupra nevoilor lor de spații de birouri pentru următorii ani. Aproximativ 60% dintre respondenți intenționează să reducă spațiile pe care le utilizează în prezent, concentrându-se pe optimizarea spațiilor disponibile și oferirea de facilități și servicii pentru a spori utilizarea birourilor și pentru a oferi experiențe mai bune angajaților.

Sondajul a fost efectuat la nivel mondial și a intervievat 180 de companii cu un total de 9,6 milioane de angajați, care ocupă o suprafață totală de birouri de aproape 70 de milioane de metri pătrați.

• Foto: Arval Romania

Conform Barometrului Flotelor și Mobilității 2023 realizat de Arval Mobility Observatory, aproape 9 din 10 companii anticipează că flota lor va rămâne stabilă sau chiar va înregistra o creștere în următorii trei ani, în concordanță cu tendințele europene.

64% dintre companii preconizează o mărire a flotelor proprii și sunt de părere că dezvoltarea business-urilor ar fi unul dintre factorii care stau la baza acestei creșteri. În același timp, unele abordări inovatoare ale companiilor vor atrage și vor reține angajați, spre exemplu 30% dintre aceștia oferă autovehicule angajaților care nu sunt eligibili pentru o mașină de serviciu, iar 31% implementează împărțirea mașinilor între angajați.

Un impact asupra politicilor de mobilitate în România l-a avut dezvoltarea sistemului de lucru de la distanță, perioadă în care 24% dintre companii au implementat sau au luat în considerare ajustări în viitor prin oferirea de soluții ample de mobilitate a angajaților.

De asemenea, provocările companiilor din țară merg pe tendințele europene, decidenții luând în considerare flotele și deciziile privind tranziția către tehnologii alternative de combustibil și adaptarea la politici publice restrictive.

Sondajul indică faptul că sunt estimări în folosirea leasingului cu servicii complete care se vor majora în toate categoriile de dimensiuni ale afacerilor, 40% dintre companiile din România plănuiesc să continue folosirea leasingul operațional în următorii trei ani, reflectând un potențial promițător de creștere, ce depășește alte țări europene.

Barometrul Flotelor și Mobilității 2023 arată că 63% dintre companiile din România au aplicat sau iau în considerare tehnologiile alternative în flota lor de autoturisme în următorii trei ani, inclusiv vehiculele hibride (HEV), vehiculele hibride plug-in (PHEV) și vehiculele electrice cu baterie (BEV). Cu toate că progresul în adoptarea acestor tehnologii este evidentă față de anii precedenți, companiile românești se situează sub nivelul mediu european.

La momentul actual, 30% dintre companiile românești utilizează cel puțin o tehnologie alternativă pentru autoturisme, în comparație cu media europeană de 58%. Chiar dacă, peste 60% dintre companiile din România își propun să utilizeze sau să ia în considerare adoptarea uneia dintre aceste tehnologii, media europeană este de 77%.

Principalele obstacole identificate pentru companiile românești care nu iau în considerare adoptarea vehiculelor electrice cu baterie sunt prețurile ridicate de cumpărare și nivelul redus al infrastructurii de încărcare. Prin urmare, tranziția energetică în rândul acestor companii se desfășoară mai lent decât în Europa. Cu toate acestea, considerațiile economice, precum costul redus al carburantului și costul total de proprietate comparabil cu alternativele pe bază de benzină sau motorină, precum și impactul redus asupra mediului, rămân principalele motive pentru accelerarea tranziției energetice în următorii trei ani. În prezent, cele mai utilizate tehnologiile alternative de combustibil în România sunt cele hibride, utilizate de 16% dintre companii, și cele hibride plug-in, utilizate de 14% dintre companii.

De asemenea, studiul subliniază că 64% dintre companiile din România au implementat deja cel puțin un sistem de mobilitate pentru angajații lor, în timp ce 90% dintre acestea au planificate investiții sau intenționează să investească în astfel de scheme de mobilitate.

În România, soluțiile de mobilitate cele mai răspândite sunt transportul public și partajarea autoturismelor, în concordanță cu tendințele observate în Europa. Dezvoltarea soluțiilor de mobilitate în țară este influențată în mare parte de nevoile legate de resurse umane, precum recrutarea și reținerea angajaților, politica de responsabilitate socială a companiilor sau creșterea atractivității pentru angajați. Aceste soluții de mobilitate sunt considerate ca fiind complementare flotei companiilor, iar probabilitatea renunțării la întreaga flotă sau o parte a acesteia în favoarea acestor soluții rămâne relativ scăzută.

Aproape jumătate dintre companiile incluse în sondajul din România utilizează deja vehicule conectate. Tendința a apărut odată cu creșterea nivelului de echipare a vehiculelor comerciale ușoare (LCV), 30% dintre companii utilizând telematica, față de 21% în anul precedent, în special în cazul companiilor de dimensiuni medii și mari. În cazul companiilor mici, utilizarea telematicii este motivată în principal de posibilitatea de a localiza vehiculele (42%), în timp ce companiile mari sunt mai interesate de îmbunătățirea eficienței operaționale (39%) și de reducerea costurilor flotei (36%), în special în cazul flotelor de autoturisme (46%).

„Concluziile Arval Mobility Observatory 2023 sunt îmbucurătoare, piața din România arătând că se pliază pe tendințele europene în ciuda unor decalaje semnificative în ceea ce privește infrastructura. Companiile românești înțeleg valoarea unei flote de automobile și chiar folosesc autoturismele de serviciu ca modalitate de a reține angajații valoroși. De asemenea, tendința către electrificare este accentuată pe piața din România, iar companiile locale investesc în modernizarea flotelor cu autoturisme hibrid și electrice. Există un decalaj față de piața europeană, însă există premise bune pentru recuperarea lui pe măsură ce infrastructura necesară se va dezvolta. În acest sens, Arval Romania a demarat o acțiune la care au aderat si alte companii locale care operează sub umbrela leasingului operațional, prin care cerem sprijinul Ministerului Mediului pentru extinderea programului Rabla + pentru incentivarea schimbării flotelor, astfel încât sa putem oferi o soluție viabilă partenerilor noștri care susțin tranziția spre electrificare ca alternativa de mobilitate sustenabilă. Observatorul Arval pentru Mobilitate reprezintă o radiografie la zi în ceea ce privește segmentul flotelor auto de pe piața din România și ne oferă o oportunitate excelentă de a observa trendurile și de a putea, de ce nu, chiar să le anticipăm.”,

a explicat Roxana Lupescu, General Manager Arval Service Lease Romania.