Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Principalul impediment în eficientizarea transportului intermodal în România este dezechilibrul dintre volumele de import și cele de export, care este de altfel și problema transportului rutier bilateral și motivul pentru care firmele de transport din România au făcut eforturi pentru a-și extinde serviciile în Comunitate.

International Alexander, cel mai mare operator român de transport, și Transylvania Invest, un important trader de cereale din Arad, au initiat o colaborare pentru optimizarea transportului de marfuri generale și cereale pentru a consolida volumele necesare unui tren intermodal, săptămânal, pe ruta Vladimirescu (Arad)-Ghent (Belgia) și retur.

Integratorul si operatorul terminalului intermodal din Vladimirescu (Glogovăț), Rail Hub Transylvania (RHT), este totodata si compania care gestioneaza vagoanele si transportul pe cale ferata, dispunand de toate licentele necesare transportului pe cale ferata.

Proiectul, analizat de RHT si International Alexander inca de acum de 3 ani, a plecat de la observația că volumele de mărfuri pe internațional sunt de regulă dezechilibrate, mărfurile generale fiind disponibile mai ales la import. În schimb, Transylvania Invest căuta constant alternative pentru alte capacități de transport de cereale pentru export. Combinând mărfurile generale cu cereale, RHT a reușit să pună la punct o linie de transport intermodal care funcționează cu o eficiență foarte bună, trenul fiind permanent plin tur-retur.

„Conceptul nostru a fost de a echilibra volumele de mărfuri disponibile pentru import cu exporturile de cereale pe care noi întotdeauna le-am avut pentru vestul Europei și pe care le-am transportat in mare parte pe cale ferata cat si rutier, in mod constant. Transportul intermodal a devenit o alternativa la momentul construirii terminalului intermodal propriu.”, a declarat Louisa Gorban, director general Rail Hub Transylvania.

Astfel, 60-70 % din exporturi sunt asigurate de Transylvania Invest, iar Internaţional Alexander asigură tot importul şi diferenţa de 30-40% din exporturi.

Chiar dacă pentru început cei doi parteneri ocupa integral capacitatea primului tren, orice shipper sau transportator care doreşte să trimită mărfuri pe ruta Vladimirescu-Ghent sau pe retur este binevenit să se alature acestui trafic. Bookingul se face prin biroul de vânzări al International Alexander, iar Transylvania Invest are flexibilitatea de a calibra volumele de cereale la export, astfel încât trenul să circule in parametrii maximi pe aceasta ruta, scopul fiind intotdeauna optimizarea costurilor.

„Chiar dacă este o piaţă mai pretenţioasă, noi reuşim să ajungem cu produsele romanesti în vestul Europei altfel decât se întâmplă în mod obişnuit, evitand manipulările din terminalele maritime şi din depozite, plus valoare care se reflecta in marja de profit.” a declarat Sergiu Gorban, CEO Transylvania Invest.

“Strategia noastră este de a identifica, în urmatoarea etapa de dezvoltare a transportului intermodal, o conexiune nouă care sa faciliteze fluxul constant si o balanta echilibrata intre volumele de import si cele pentru export, folosind aceiasi reteta dar incorporand noi industrii. Din terminalul de plecare, Rail Hub Transylvania, unde avem consolidate servicii si echipamente, intentionam sa ajungem in vestul Germaniei” a declarat Catalin Duma, Intermodal Manager – International Alexander

Puteți citi articolul integral in revista Logistica de octombrie.

Camera Poloneză de Expediții și Logistică (PISiL) a criticat din nou proiectul de lege care propune modificarea mai multor acte normative – inclusiv Legea privind impozitul agricol, Legea privind impozitele și taxele locale, Legea privind impozitul forestier și Legea privind taxa de timbru – care prevede impozitarea terenurilor, clădirilor și structurilor care fac parte din infrastructura feroviară, în ciuda asigurărilor date în cadrul unei conferințe desfășurate în august, unde reprezentanții Ministerului de Finanțe au promis că scutirea de impozit pentru terminalele feroviare şi in termodale de marfă va fi menținută. Aceștia au menționat că următoarea versiune a proiectului de lege va include o formulare nouă, care să permită administratorilor terminalelor feroviare să beneficieze de scutire fiscală, în calitate de operatori de infrastructuri de servicii (IOU) care pun la dispoziție infrastructura

Camera Poloneză de Expediții și Logistică avertizează că noua prevedere ar putea fi interpretată de autoritățile fiscale în sensul că operatorii terminalelor ar putea pierde dreptul la scutirea fiscală nu doar pentru infrastructura de servicii, ci și pentru infrastructura feroviară. PISiL subliniază că scutirea pentru infrastructura feroviară a existat de mult timp sub diverse forme, iar începând cu 2022 a fost extinsă la operatorii de infrastructuri de servicii. Camera reamintește că, în cadrul conferinței menționate anterior, Ministerul de Finanțe și-a exprimat opinia conform căreia scutirea pentru terminalele de marfă ar trebui menținută pentru a asigura egalitatea în fața legii, similar cu alte infrastructuri feroviare.

PISiL solicită clarificarea acestei chestiuni prin reformularea exactă a dispoziției și includerea explicațiilor necesare în expunerea de motive a proiectului de lege, pentru a evita eventualele conflicte între contribuabili și autoritățile fiscale, care în trecut au implicat numeroase litigii administrative.

Oficiul de Transport Feroviar (UTK) susține poziția expeditorilor, considerând că excluderea de la scutire a terenurilor pe care sunt situate terminalele feroviare ar crea o diferențiere nejustificată între entitățile care gestionează infrastructura feroviară, în funcție de tipul de instalație pe care o administrează. În timp ce terminalele feroviare ar fi impozitate, alte entități, cum ar fi cele care gestionează stații de triaj sau instalații tehnice, nu ar fi supuse acestei taxe.

PISiL subliniază că scutirea de impozit pentru bunurile care fac parte din infrastructura terminalelor feroviare a fost un instrument important pentru a asigura condiții de concurență echitabile între transportul feroviar și cel rutier. Transportatorii feroviari, care plătesc pentru accesul la căile ferate din întreaga rețea, au cerut de ani de zile ca toate drumurile, nu doar cei 3.600 km, să fie supuse taxării.

Expeditorii sunt preocupați de faptul că eliminarea completă a scutirii pentru terminale, așa cum ar putea fi interpretată din formularea propusă a articolului 7, alineatul (1a) din UPOL, ar afecta grav operatorii intermodali și ar împiedica dezvoltarea unui proiect important de interes european comun, cum ar fi transferul modal și obiectivele pachetului pentru ecologizarea transportului de marfă.

Potrivit datelor UTK, în Polonia există 46 de terminale intermodale, cu o suprafață de câteva hectare. Cele mai mari terminale se află la Baltic Hub (cu o capacitate de 2,95 milioane TEU), BCT (1,2 milioane TEU), GCT (0,64 milioane) și Zduńska Wola Karsznice (0,5 milioane TEU). În primul trimestru al acestui an, activitatea de transport intermodal a crescut cu 23,6%, ajungând la 2,3 miliarde tkm, reprezentând 16,4% din activitatea feroviară din Polonia, cu aproape 5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

sursa foto:PKP Cargo