Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Firmele de transport din Romania se confrunta in continuare cu o acuta criza de soferi profesionisti, mai ales pe timpul verii, cand multi au cerut sa mearga in vacanta. Este un moment in care cei ramasi „in lupta” au avut posibilitatea sa ceara o noua marire de salariu. Multe firme de transport au ajuns sa creasca diurna la 65 de euro pe zi ca sa aiba cu cine sa isi duca la capat contractele, sperand ca septembrie va aduce inapoi angajatii plecati cu familiile la mare si situatia se va mai dezamorsa. Iar cele cu parcuri mai mari au inceput sa aplice politica „improprietaririi” soferilor cu camioanele pe care le conduc, acestia fiind invitati sa lucreze ca subcontractori pentru firma la care au fost angajati pana mai ieri. Totul pentru a-si putea duce contractele mai departe, astazi fiind intr-o pozitie de superioritate nu numai cei care au camioane, ci mai ales cei care au suficienti soferi constiinciosi si dedicati.
 

Romania da de mai multi ani semne ca nu mai tine pasul cu dezvoltarea segmentului de transport din punct de vedere al soferilor disponibili. Din cei care existau pe piata foarte multi au plecat sa lucreze la firme din alte tari, iar altii nu prea mai au de unde sa vina. Tinerii muncitori pleaca din prima din tara, iar celor mai putin atrasi de munca nu le prea surade meseria de sofer profesionist, care presupune o viata solitara, departe de familie si prieteni.
Desi ministrul Transporturilor, Lucian Sova, ne-a promis in aprilie, cu ocazia ExpoTranzit, ca va sustine orice initiativa a asociatiilor patronale de a modifica legislatia privitoare la scolarizarea si examinarea soferilor profesionisti in vederea obtinerii atestatului profesional, asa incat soferii non-comunitari sa poata sustine examenul intr-o limba de circulatie internationala (engleza, de pilda) sau in limba materna, dar cu traducator autorizat, nu s-a intamplat nimic. Si asta in timp ce polonezii si lituanienii angajeaza ucraineni si bielorusi pe banda rulanta. Pana si bulgarii au gasit o sursa buna de soferi non-comunitari prin „naturalizarea” vecinilor bosniaci. E-adevarat, pe acestia ii ajuta limba similara vorbita, pe cand noi nu avem nicio astfel de „sinergie” la dispozitie. Moldovenii nu au suficiente resurse sa ne ajute, in timp ce sarbii nu sunt tocmai interesati. Asiaticii sunt interesati, insa pentru ei legea actuala din Romania nu e deloc favorabila.
Invitatia ministrului Sova de a veni cu propuneri pentru schimbarea legislatiei nu trebuie lasata fara raspuns, cu atat mai mult cu cat disponibilitatea soferilor da astazi masura oportunitatii de afaceri in transporturile rutiere. Iar o privire asupra evolutiei fantastice a firmei lituaniene Girteka, ajunsa astazi la un parc de peste 5.000 de camioane, din care mai mult de 75% lucreaza in Comunitate, iar restul in curse bilaterale Tarile Baltice-UE, e un exemplu clar a ceea ce poate avea ca rezultat o politica in beneficiul comunitatii de afaceri din acea tara. Lituania este unul dintre putinele state din estul Europei care are de cativa ani contract cu TÜV-Süd sa realizeze ITP in vestul Europei pentru ca vehiculele care circula sub pavilion lituanian sa nu mai fie nevoite sa ajunga in tara de origine nici macar pentru ITP. Din acest an, si Romania poate autoriza centre ITP in tarile din vestul Europei, insa nu am auzit inca sa se fi eliberat vreo astfel de autorizatie pana acum.
In conditiile unei crize de soferi de proportii in Europa, Girteka anunta ca angajeaza alte cateva mii de soferi, spre disperarea multor transportatori germani sau nordici, care se tem ca ansamblurile albe ale lituanienilor le vor prelua incet-incet si activitatile de transport alimentar pe distante mai scurte, care pana anul trecut erau apanajul „localnicilor”.
Avem nevoie de soferi, iar daca eforturile de a convinge tanara generatie de la noi sa urmeze o astfel de profesie, in paralel cu imbunatatirea continua a conditiilor de munca, nu dau roade, atunci trebuie „marsat” pe liberalizarea pietei muncii in Romania si aducerea asiaticilor pentru a pune la treaba camioanele care se odihnesc cu costuri uriase in curtile firmelor mari de transport, chiar si atunci cand e vorba de masini achitate.
Tema soferilor non-comunitari va fi abordata din nou si in cadrul urmatoarei conferinte Tranzit de la Iasi, programate pentru 13 si 14 septembrie.

Sectorul transporturilor trece printr-o perioada favorabila, legata direct de contextul economic, in principal de cresterea consumului privat, care in 2017 a crescut cu mai mult de 10%, se arata intr-un studiu realizat de Euler Hermes. Aproape un sfert din exportul total de servicii al Romaniei din 2017, care insumeaza 20 miliarde de euro, a fost realizat de ramura transportului rutier de marfuri.
Cu toate acestea, infrastructura ramane o piedica majora pentru dezvoltarea sectorului si, in sens larg, a economiei nationale (cu doar 800 km de autostrada si alti 60 km previzionati a se inaugura in 2018). De altfel, calitatea infrastructurii este unul dintre factorii considerati in indicii care masoara competitivitatea economiilor, cum ar fi si Indexul Competitivitatii Globale al WEF, in care in 2017 Romania pierde sase pozitii fata de 2016, fiind clasificata pe locul 68 din 137 tari.
 

„Din estimarile recente, nevoile de investitii in infrastructura de transport a Romaniei depasesc 70 miliarde de euro, in timp ce resursele disponibile pana in 2030 (conform Masterplanului de transport) sunt de 36 miliarde de euro“, mai arata studiul. In ceea ce priveste solutiile de finantare, studiul a identificat utilizarea instrumentelor financiare, asa cum sunt fondurile structurale, cat si cele din Fondul European de Investitii Strategice, precum si utilizarea parteneriatului public-privat pentru o orientare mai buna a proiectelor catre nevoile concrete de dezvoltare a economiei.
Piata transporturilor este dominata de transportul rutier si de industriile conexe, si in mod firesc este axata pe spatiul comunitar (mai mult de 90% din transporturile efectuate). „Industria ramane fragmentata in ciuda avantajelor pe care le-ar aduce consolidarea pentru finantare si investitie in tehnologie. Exista la acest moment mai mult de 35.000 de firme (si PFA-uri) care opereaza peste 180.000 de vehicule, angajand aproximativ 360.000 de soferi profesionisti, dar sub 100 de firme au mai mult de 100 de camioane“, se afirma in studiu. In Romania, industria transportatorilor este estimata la 5 – 6 miliarde de Euro, reprezentand 5% din Produsul Intern Brut.
Cresterea sectorului este condusa de serviciile integrate de depozitare si transport (care servesc retailul-ul modern aflat in continua expansiune), curierat (datorita comertului electronic piata de curierat a crescut la peste 400 milioane de euro in 2017) si transport de piese si subansamble auto (in linie cu dezvoltarea accelerata a industriei automotive).
Din punct de vedere al pretului in raport cu pietele din Europa de Vest, transportatorii romani sunt in continuare competitivi, dar cu toate acestea avantajul se erodeaza din cauza cresterilor de costuri (aferente politelor RCA si salariului minim pe economie) si aplicarea reglementarilor Europene (timpul de repaos obligatoriu si regulile privind detasarea angajatilor). Suplimentar, cresterea economica aduce cu sine si un deficit de forta de munca calificata, ceea ce limiteaza oportunitatile de dezvoltare date fiind investitiile reduse in automatizare si sisteme IT in domeniu (inca vazute ca fiind inutile si prea costisitoare).
„Jucatorii mari de pe piata, cu cateva exceptii care se concentreaza in principal pe transport (Aquila >200 milioane euro CA/2017, Carrion Expedition, Transmec Oradea), livreaza in general servicii integrate de transport si depozitare (Havi Logistics, Tibett, DB Schenker, DHL, Karl Heinz Dietrich) sau servicii de curierat (Fan Courier >130 milioane de euro CA/2017, Urgent Cargus > 85milioane de euor CA/2017, DHL >54 milioane de euro CA/2017). Privind in ansamblu, piata de curierat a atins 430 milioane euro in 2017.“
Conform Studiului Euler Hermes „Modalitati de plata – Euler Hermes Economic Research“, perioada medie de incasare in sectorul transporturilor este estimata la 62 de zile, fata de media pe tara de 68 de zile.