Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Regulile Pilonului 2, elaborate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), stabilesc un cadru comun de impozitare care să garanteze că întreprinderile multinaționale (MNE) plătesc un impozit minim global (GMT) de 15% în fiecare jurisdicție unde au activitate și generează profituri.

Atât România, cât și Turcia au adoptat aceste reguli, făcând un pas semnificativ către echitatea fiscală globală, ceea ce creează condiții echitabile de concurență pentru companii pe piață.

În România, Pilonul 2 a fost transpus în legislația fiscală internă prin Legea nr. 431/2023, astfel multinaționalele care operează în România și au o cifră de afaceri de cel puțin 750 milioane de euro, vor plăti o cotă minimă efectivă de impozitare de 15%. Principalele reguli includ:

•  Regula includerii veniturilor (IIR) care se aplică atunci când impozitul suplimentar este datorat în jurisdicția entității-mamă a grupului multinațional.

•  Regula profitului subimpozitat (UTPR), în situația în care IIR nu este aplicabilă în jurisdicția entității-mamă a grupului multinațional, regulă care impune taxe suplimentare într-o altă jurisdicție cu impozitare redusă.

„Multinaționalele ar trebui să înceapă colectarea datelor pentru primul calcul ce va acoperi exercițiul financiar 2024, și care va trebui depus în iunie 2026. Introducerea impozitului minim global aliniază legislația din România la standardele internaționale și asigură un mediu competitiv și echitabil pentru companiile care operează aici.”,

a precizat Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România.

De asemenea, Turcia a adoptat Pilonul 2, în conformitate cu cadrul OECD/G20 BEPS. Astfel, autoritățile turce au implementat o abordare în două etape pentru a asigura impozitarea corectă a veniturilor. În primul rând, Turcia va aplica regulile globale ale Pilonului 2 și va introduce un Impozit Minim Intern (DMT), menit să asigure un impozit pe venit ce nu poate fi mai mic de 10% la nivel național din câștiguri, aplicabil din ianuarie 2025.

Aspectele cheie ale abordării Turciei includ:

• Impozitul suplimentar național calificat (QDMTT) va asigura faptul că multinaționalele plătesc un impozit de cel puțin 15%.

• Normele tranzitorii de siguranță pentru raportarea publică CbCR oferă facilități pentru entitățile cu venituri reduse sau cu rate de impozitare efective simplificate, ceea ce va anumitor jurisdicții să evite impozitarea suplimentară.

Regulile fiscale îmbunătățite și eforturile de transparență ale României

În plus față de impozitul minim global, România a avansat către digitalizarea TVA-ului prin introducerea sistemului RO e-TVA, un sistem de declarație precompletată destinat să îmbunătățească colectarea impozitelor și să reducă erorile.

Sistemul RO e-TVA a devenit operațional de la 1 august 2024 și acoperă activitățile economice desfășurate începând cu 1 iulie 2024. Sistemul integrează date din diverse surse, inclusiv RO e-Factura, RO e-Transport și SAF-T, și este conceput pentru a simplifica declarațiile de TVA pentru entitățile impozabile. Odată ce declarațiile de TVA precompletate sunt trimise entităților înregistrate prin Spațiul Privat Virtual, acestea trebuie să verifice datele și să rezolve discrepanțele identificate de ANAF.

„Este important de menționat că, dacă o companie nu răspunde la discrepanțele definite ca diferențe de cel puțin 20% sau un minim de 5.000 de lei în termen de 20 de zile, se va confrunta cu amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de dimensiunea companiei. De asemenea, neîndeplinirea obligației de a furniza sau corecta informațiile începând cu data de 1 ianuarie 2025, expune entitățile la riscuri de inspecții fiscale sau de rambursări necuvenite de TVA.”,

a menționat Mihaela Hampu, Senior Tax Manager, Forvis Mazars în România.

Aspectele cheie includ:

• Declarații precompletate: generate automat din activitățile economice raportate în sistemele fiscale naționale, accesibile entităților înregistrate în scopuri de TVA până pe data de 5 a fiecărei luni.

• Monitorizarea conformității: dacă există diferențe de cel puțin 20% sau un minim de 5.000 de lei între declarațiile depuse și cele precompletate, autoritatea fiscală (ANAF) va notifica contribuabilii, oferindu-le 20 de zile pentru a răspunde înainte de aplicarea eventualelor amenzi.

În plus, ANAF și-a intensificat activitățile de audit fiscal. În luna iunie 2024, au fost efectuate peste 4.200 de inspecții și 1.700 de controale antifraudă, vizând sectoare precum transportul, retailul și producția. TVA-ul rămâne un punct central al acestor inspecții, subliniind angajamentul autorității de a reduce deficitul de TVA al României.

Aspecte notabile ale auditurilor fiscale includ:

• Amenzi pentru neconformitate: începând cu ianuarie 2025, contribuabilii mari se confruntă cu amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei dacă diferențele din declarațiile de TVA nu sunt explicate în termenul legal.

• Concentrarea pe rambursările de TVA: entitățile expuse riscului de rambursări necuvenite de TVA se pot confrunta cu inspecții fiscale și investigații antifraudă.

Pe măsură ce România și Turcia își întăresc controalele fiscale și introduc cadre fiscale mai riguroase, companiile vor trebui să gestioneze proactiv strategiile de conformitate pentru a se asigura că respectă atât standardele fiscale interne, cât și cele internaționale. Pregătirea anticipată pentru aceste schimbări ample nu numai că va ajuta la evitarea sancțiunilor, dar va susține și planificarea financiară pe termen lung și stabilitatea într-o piață globală din ce în ce mai reglementată.

• Foto: Forvis Mazars

Turcia și România mențin o relație economică solidă și de lungă durată în Balcani, întărindu-și legăturile prin investiții semnificative și fluxuri comerciale. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe al Turciei, cele două țări au devenit principalii parteneri comerciali ai fiecărei națiuni în regiune. Această relație este susținută de investiții substanțiale și de proiecte de construcție desfășurate de companii turcești în România.

În 2022, comerțul bilateral dintre Turcia și România a ajuns la 10,3 miliarde de dolari, înregistrând o creștere semnificativă față de 6,8 miliarde de dolari în 2019, conform datelor Institutului Turc de Statistică (TÜİK). Această creștere reflectă puterea industriilor orientate spre export ale Turciei și cererea în creștere a României pentru produsele turcești, inclusiv piese de schimb auto, vehicule, produse din fier și oțel, produse agricole și din industria mașinilor. La rândul său, Turcia importă din România produse din fier și oțel, produse petroliere, vehicule, echipamente de telefonie, piese de schimb auto, semințe de floarea-soarelui, îngrășăminte chimice și produse industriale.

Până la finalul lui 2024, volumul comerțului dintre Turcia și România este estimat să ajungă la 13 miliarde de dolari. Turcia este unul dintre cei mai importanți investitori în România, având 18.135 de companii active în iulie 2023, cu un capital subscris de peste 717 milioane de euro. Companiile turcești investesc în diverse sectoare, inclusiv comerțul cu bunuri variate, fructe, textile și industria televiziunii. București și Ilfov reprezintă aproape 60% din afacerile deținute de turci în țară, iar Constanța se situează pe locul al treilea, cu peste 200 de companii active.

În urma întâlnirilor bilaterale din mai 2024, s-a constatat că investițiile directe ale Turciei în România au ajuns la 7,5 miliarde de dolari, plasând România printre primele 10 destinații din UE pentru investițiile turcești. De asemenea, România este principala destinație europeană pentru firmele de construcții turcești. Datele din primele trei luni ale lui 2024 indică o creștere semnificativă a comerțului, cu perspective de a atinge 13 miliarde de dolari până la finalul anului. În 2023, schimburile comerciale dintre cele două țări au totalizat 10,6 miliarde de dolari, cu obiectivul de a crește pe termen mediu și lung.

Investițiile turcești în România sunt în creștere datorită poziționării strategice a țării, forței de muncă calificate și mediului de afaceri favorabil. Aceste investiții se concentrează pe diversificarea angajamentelor economice în sectoare cheie, cum ar fi producția, unde se dezvoltă facilități avansate și industrii tradiționale. Sectorul construcțiilor primește investiții importante pentru proiecte majore de infrastructură și imobiliare. Industria textilă, un sector cu o prezență de lungă durată în România, atrage tot mai mulți investitori turci datorită capacităților de producție deja stabilite. De asemenea, sectorul energetic devine o zonă de interes, cu investiții în îmbunătățirea infrastructurii energetice și în explorarea energiei regenerabile.

„România a devenit o destinație extrem de atractivă pentru investitorii turci, datorită amplasării sale strategice la intersecția Europei, apartenenței la Uniunea Europeană, forței de muncă calificate și competitive, și politicilor fiscale favorabile care creează un mediu de afaceri primitor. Acești factori, împreună cu îmbunătățirea continuă a infrastructurii și perspectivele economice optimiste ale țării, fac din România o destinație de top pentru investițiile turcești.”,

a precizat Mert Kaftanoglu, Business Development Executive și lider al biroului turcesc, Forvis Mazars în România.

Printre provocările cu care se confruntă investitorii turci din România se includ complexitatea birocrației, dificultățile în navigarea cadrului legislativ, diferențele culturale și de concurență intensă pe piață. Procesele birocratice complicate, cum ar fi obținerea permiselor, licențelor și aprobărilor, pot întârzia proiectele. Înțelegerea legislației locale este esențială, deoarece reglementările românești, inclusiv cele legate de muncă, impozite și drepturi de proprietate, pot fi complicate și diferă de standardele generale ale Uniunii Europene. Consultarea cu experți juridici locali este adesea necesară pentru a depăși aceste obstacole.

Diferențele culturale reprezintă o provocare semnificativă pentru investitorii turci în România, deoarece cultura de afaceri locală valorizează formalitățile, ierarhia și construirea încrederii. În plus, piața românească este foarte competitivă, cu numeroase companii locale și internaționale care concurează pentru cota de piață, ceea ce necesită cercetări amănunțite și o poziționare strategică. Totuși, investitorii beneficiază de avantaje fiscale, cum ar fi amânarea plății TVA-ului în vamă, constituirea unui grup de TVA și rambursările reciproce ale TVA-ului, facilitând astfel operațiunile economice.

„Companiile care importă bunuri în România din țări non-UE pot beneficia de amânarea plății TVA-ului în vamă prin intermediul unui certificat specific, cu condiția să fi realizat importuri în valoare totală de cel puțin 50 milioane de lei (10,1 milioane de euro) în ultimele șase luni. Un alt mecanism avantajos este sistemul de grup TVA, care permite raportarea doar a soldului cumulativ al TVA-ului pentru toți membrii grupului. Acest sistem facilitează compensarea obligațiilor de plată TVA ale membrilor cu rambursările de TVA datorate altor membri ai grupului, eliminând necesitatea plății TVA-ului către stat și accelerând procesul de rambursare în cadrul grupului. De asemenea, companiile pot recupera TVA-ul aferent datoriilor neîncasate, cu respectarea anumitor condiții.”,

a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Forvis Mazars în România.

România și Turcia au încheiat un acord reciproc pentru rambursarea TVA-ului, permițând companiilor turcești neînregistrate în scopuri de TVA în România să solicite rambursări pentru cheltuieli legate de participarea la târguri și expoziții, precum și pentru costurile de transport, inclusiv combustibil, piese de schimb și cheltuieli de întreținere și reparații.

În plus, Forvis Mazars a lansat Turkish Desk în România, o echipă specializată în a oferi suport companiilor românești care doresc să se extindă în Turcia, firmelor turcești care se stabilesc în România și cetățenilor de origine turcă din țară.