Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Prin punctele de trecere a frontierei cu Ucraina trec deja mai multe mașini decât cele prevăzute în acordul polono-ucrainean. Volumele cresc în fiecare zi, după cum reiese din rapoarte. La principalul punct de control de la granița polono-ucraineană, la Dorohusk, trec zilnic peste 300 de camioane încărcate, iar la Korczowa 250.

Transportatorii cer un control mai rapidă. „Trebuie să începem cu îmbunătățirea frontierei pentru a reconstrui Ucraina”, consideră președintele Asociației Patronatelor Transporturilor Rutiere din toată Polonia, Piotr Litwinski.

Pasageri separați de camioane

Guvernul a eliminat autoturismele de pasageri de la punctul de trecere Dorohusk. Dacă se urmează exemplul Dorohusk, mașinile de pasageri pot fi mutate din terminalul din Hrebenne. Camioanele goale se întorc prin Zosin fără a bloca terminalele principale. În fiecare zi apar tot mai multe vehicule la această intersecție. Trebuie doar ca șoferii să accepte aceste soluții. Ei trebuie să cunoască punctele de trecere și procedurile care funcționează la acestea.

În urma unor schimbări organizatorice și a extinderii, vămuirea camioanelor încărcate de peste 7,5 tone se efectuează la 4 puncte de trecere, iar același număr de puncte de trecere sunt deschise călătorilor care conduc autoturisme.

Viceministrul ucrainean al Infrastructurii, Mustafa Najem, recunoaște că criza a fost depășită. Situația la frontiere este mult mai bună decât în septembrie. La Medyka, coada este de mai puțin de 1 km la intrarea în Ucraina. La Korczova, coada are o lungime de 1 km, iar la Jagodzin măsoară 5,4 km, când au fost situatii in care coada a ajuns si la 52 km.

Infrastructura nu a fost pregătită să gestioneze fluxuri de marfă atât de mari, care au crescut semnificativ în ultimele luni. Viceministrul ucrainean este recunoscător guvernului polonez pentru deschiderea temporară a noului punct de trecere a frontierei de la Nizankowice-Malhowice în octombrie. Acum acesta dorește extinderea frontierelor de la Jagodzin și Krakowiec, deja plănuită de dinainte de război.

Probleme sunt și la granița cu Belarus

Pe 13 octombrie, Camera de Administrare Fiscală din Lublin a avertizat într-un comunicat că la punctul de trecere a frontierei Kukuryki-Kozlowicze există dificultăți în vămuirea mărfurilor în direcția de plecare din Polonia, acestea fiind datorate ritmului foarte lent în care vehiculele sunt acceptate de partea belarusă.

Ritmul lent de control (115 autovehicule/schimb, in loc de 350) a făcut ca cozile de camioane să apară din nou, explică Michał Deruś, purtător de cuvânt al Camerei de Administrare Fiscală din Lublin.

Se presupune că motivul încetinirii ar fi dorința de a impune o taxă de 200 de euro pentru a intra în Belarus. Un astfel de proiect a fost prezentat de autoritățile belaruse pentru anul viitor, când, din cauza relațiilor diplomatice tensionate, cel mai probabil nu va exista un schimb de autorizații de transport rutier între Polonia și Belarus.

În mai puțin de 2 luni, a trecut de la vorbe la fapte. În iulie 2022, guvernul ucrainean a anunțat un acord cu Republica Moldova pentru a restabili o legătură feroviară între cele 2 țări, care a fost dezafectată din 1999, creând astfel un coridor rapid pentru schimbul de mărfuri cu Europa Centrală.

Pe 22 august, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a anunțat că linia de cale ferată a fost redeschisă și a fost repusă în funcțiune, îmbunătățind astfel modul de transport feroviar care până acum a jucat un rol secundar în transportul din regiune.

Linia are o lungime de puțin peste 20 km și leagă Berezyne, în vestul Ucrainei, de Basarabeasca, în sudul Moldovei. Tronsonul de cale ferată va oferi o rută alternativă valoroasă de la portul Odessa la Marea Neagră. Potrivit estimărilor Ministerului Infrastructurii de la Kiev, datorită noii legături s-ar putea realiza un schimb de 10 milioane de tone pe an.

În special, se face referire la transportul de cereale, care rămâne critic, în ciuda ultimelor acorduri care au deblocat transferul pe mare, acorduri care sunt considerate în orice caz prea fragile într-o perspectivă viitoare.

În așteptarea unor proiecte mai ambițioase, amânate în timp, această investiție realizată în timp record, pentru că a fost presată de evenimentele războiului, arată cum axa relațiilor comerciale s-a schimbat brusc. Guvernul de la Kiev nu numai că salută redeschiderea căii ferate între Berezyne și Basarabeasca ca pe un progres economic pentru economia națională, dar îi dă și o puternică interpretare politică, prefigurând chiar această intervenție ca pe un nou pas spre intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Odată cu reconstrucția liniei, Moldova poate obține acces direct la portul ucrainean Izmail de pe Dunăre, ca o alternativă la portul fluvial mai aglomerat de la Reni. Regiunea care se învecinează cu Moldova, Ucraina și România este pe cale să își sporească importanța economică și logistică, care până acum a rămas destul de marginalizată.