Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

15 țări ale Uniunii Europene, printre care și România, au semnat o scrisoare către Comisia Europeană prin care au solicitat plafonarea prețurilor angro la gaze naturale, înaintea reuniunii de urgență a miniștrilor Energiei, care va avea loc pe 29 septembrie.

Inițiativa, de a redacta o scrisoare adresată către Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a fost luată de Grecia, alături de Belgia, Italia și Polonia, ulterior semnată de miniștrii Energiei din Belgia, Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

De asemenea, miniștrii afirmă criza energetică începută în toamna anului trecut și solicită ca propunerea de plafonare a prețurilor să fie urmată de o propunere legislativă, cât mai curând.

Statele membre ale UE doresc ca plafonul să fie aplicat pentru a asigura securitatea aprovizionării, cât și obiectivul de reducere a consumului.

„Recunoaștem eforturile depuse de Comisie și măsurile pe care le-a propus pentru a face față crizei. Însă, nu ne-am ocupat de cea mai gravă problemă dintre toate: prețul ridicat al gazelor naturale”,

se arată în scrisoarea de informare citată de Kathimerini.

Comisia Europeană a publicat datele privind tabloul de bord european care au crescut cu aproape 10% din 2015. În 2022 performanțele sistemelor de inovare s-au îmbunătățit în 19 state membre și au scăzut în alte opt, comparativ cu anul trecut.

Cea mai performantă din UE continuă să fie Suedia, urmată de Belgia, Danemarca, Țările de Jos și Finlanda.

În raport cu UE, concurenți mondiali, precum Australia, Canada, Republica Coreea și Statele Unite se mențin în câștig. Cu toate acestea, UE și-a redus decalajul și a depășit Japonia față de 2021.

Grupele de performanță au tendința de a se condensa geografic, în materie de inovare. Astfel, cei mai puternici lideri inovatori s-au situat în nordul și vestul Europei, iar majoritatea inovatorilor moderați și emergenți în sudul și estul Europei. Comisia Europeană se va concentra pe reducerea decalajului și pe așezarea Europei ca actor principal în peisajul mondial al inovării în cadrul noii agende europene de inovare, adoptată în iulie 2022.

Acest raport se referă la statele membre UE și alte câteva țări din Europa și din întreaga lume. De asemenea, în acest an au fost introduse țări suplimentare, ca de exemplu Albania, Chile și Mexic.

Asemenea anului trecut, pentru mai mulți indicatori au fost utilizate cele mai recente informații de date.

Menționăm că tabloul de bord european ajută țările să distingă domeniile pe care să le abordeze și pune la dispoziție o analiză comparativă a performanțelor în materie de inovare în țările UE, în alte țări europene și în țările învecinate din regiune.

„Tabloul de bord european privind inovarea 2022 demonstrează importanța instituirii unui ecosistem paneuropean de inovare. Noua agendă europeană de inovare recent adoptată va plasa Europa în avangarda noului val de inovații deep-tech și va garanta pătrunderea inovării în toate regiunile Europei, inclusiv în zonele rurale.”,

a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

„Autonomia și competitivitatea Europei vor depinde de capacitatea noastră de a deveni lider tehnologic și comercial în domenii strategice precum spațiul, apărarea, hidrogenul, bateriile, cipurile cuantice și calculul de înaltă performanță.”,

a completat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

După punctajele obținute, statele membre s-au situat în patru grupe de performanță. Performanțele peste 125% din media UE sunt lideri în materie de inovare, între 100% și 125% – inovatori puternici, între 70% și 100% – inovatori moderați și sub 70% din media UE inovatori emergenți.