Upply Archives - Pagina 18 din 159

Ruta pe la Capul Bunei Speranțe este deja acceptată, la aproape un an de când este folosită, ca un rău necesar și chiar ca o soluție tampon ce le permite companiilor de transport maritim să aducă noi capacități pe piață fără a crea turbulențe prea mari, așa cum reiese dintr-o analiză recentă a Upply (Container Shipping Market : Shippers take a different path (upply.com)).

Volumele de marfă din comerțul transpacific rămân solide, arată rezultatele porturilor din zonă din prima jumătate a anului, tendința favorabilă menținându-se pe tot parcursul verii, fapt ce poate fi explicat prin creșterea cererii, dar și prin numeroasele comenzi noi, pe fondul impunerii de taxe vamale suplimentare pentru anumite produse din China, începând cu 27 septembrie.

În același timp, s-a observat o deteriorare a relațiilor între companiile care manipulează mărfurile și lucrătorii portuari de pe coasta de est a Statelor Unite și din Golful Mexic, aflate în proces de negociere a unui acord cadru. Pe măsură ce greva devenea din ce în ce mai probabilă, expeditorii și-au plasat comenzile mai devreme, dar în câteva zile s-a ajuns la un acord provizoriu care a dus la încetarea protestului.

Pe rutele Asia-Europa, pe de altă parte, volumele de mărfuri sunt încă dezamăgitoare, pe măsura performanței economice slabe a UE. Potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale, zona euro ar trebui să înregistreze o creștere de numai 0,7% a PIB în 2024, comparativ cu 2,5% în SUA.

În comerțul intra-asiatic și în regiunea indo-pacifică traficul continuă să crească, stimulând dezvoltarea activității de transport maritim.

Sistemul Kaizen, stocul zero și lean management, care constituie pilonii pe care s-a construit afacerea logistică încă din anii 1980 și 1990, s-a prăbușit brusc, conform Upply, sub impactul primului val de Covid și apoi pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu a revenit în prim-plan. Expeditorii s-au distanțat de aceste strategii și au preferat să reconstituie nivelurile ridicate ale stocurilor și să-și diversifice sursele cheie de aprovizionare și furnizorii, ceea ce aduce schimbări semnificative în relațiile dintre companiile de transport maritim și expeditori în ceea ce privește negocierile de tarife.

Evoluția transportului rutier de marfă din Spania (în milioane tkm)

Transportul rutier și transportul feroviar de marfă din Spania au avut în 2023 un an dificil, în ciuda situației economice mai bune decât în alte țări din zona euro, arată o analiză Upply (Spain : 2023 review of land freight transport (upply.com)).

Concret, a fost observată o scădere de 1,25%, până la 263,4 miliarde tkm, a activității totale a transportatorilor spanioli, după ce și în 2022 fusese o scădere de 1,3%, până la 266,7 miliarde de tkm, iar în 2021 avusese loc o redresare semnificativă (+11,4%), care a făcut posibilă depășirea nivelului de dinaintea crizei Covid. Defalcat însă, este vorba de o creștere bruscă în primul trimestru al anului (11,8%), urmată de o scădere în următoarele trei trimestre.

În intregul an 2023, transportul intern a stagnat (+0,1%), iar cel internațional s-a contractat cu 4%, cu o scădere de 3,8% a exporturilor (44,7 miliarde tkm) și de 5,5% a importurilor (33,2 miliarde tkm).

Cabotajul a înregistrat o ușoară creștere de 0,4%, până la 7,2 miliarde tkm. În total, scăderea cumulată a pieței interne și internaționale a fost de 2,5% față de 2022.

Evoluția în tone însă a fost semnificativ diferită: în 2022 a fost o scădere de 2,4%, până la 1,59 de miliarde, iar în 2023, o creștere cu 0,9%, până la 1,6 miliarde de tone, obținută ca urmare a scăderii mari, de 5%, la internațional, și a creșterii de 1,2% la intern.

Transportul feroviar de marfă a scăzut cu 1,7% în 2023, până la 9,6 miliarde tkm, după ce în 2022 a stagnat (+0,2%), și nu s-a recuperat pierderea din timpul pandemiei, câtă vreme traficul din 2023 a fost cu 5% mai mic decât vârful din 2019.

Aceste rezultate au fost obținute în condițiile în care, după revenirea puternică post-Covid, economia spaniolă a intrat într-o fază de încetinire, dar PIB, a crescut cu 2,5% în 2023, comparativ cu 0,4% în zona euro. Cele mai recente prognoze ale Băncii Spaniei, publicate în iunie 2024, prevăd o creștere de 2,3% în 2024, de 1,9% în 2025 și de 1,7% în 2026, deci se menține diferența față de zona euro, iar consumul și investițiile gospodăriilor se estimează că vor fi principalele motive ale acestei creșteri.

Spania a cunoscut, ca și alte țări europene, o încetinire a creșterii indicelui prețurilor de consum publicat de Institutul Național de Statistică (INE). Acesta a atins un vârf de 10,8%/an în iulie 2022, după care a scăzut la 5,7% în decembrie 2022 și la 3,1% în decembrie 2023. Ca și în alte țări europene, se constată o dezinflație clară a bunurilor manufacturate și o rezistență a serviciilor, dar tendința generală este de scădere în continuare a inflației. Economiștii se așteaptă la creșteri ale mediilor anuale de 3,1% în 2024 și de 2,3% în 2025, în timp ce Banca Spaniei este mai optimistă și estimează creșteri de 3%, respectiv 2%, pe baza indicelui armonizat.

Exporturile Spaniei au scăzut în 2023 cu 1,4% ca valoare, până la 383,7 miliarde de euro, iar importurile cu 7,2%, până la 424,2 miliarde de euro, astfel că deficitul balanței comerciale a fost redus de la 68,1 la 40,5 miliarde de euro (-40%).

În a doua jumătate a anului trecut, Spania a fost afectată de consecințele încetinirii economiilor UE, dar au existat și creșteri de volume de export în Polonia (10,1%), Germania (6,9%) și Italia (5%). Iar exporturile în Franța au stagnat (-0,2%).

63% din exporturile Spaniei au fost în țări UE, iar volumele către Regatul Unit au crescut cu 6,1%.

În ceea ce privește volumele de import, ele au scăzut cu 5,4%. Importurile din țări UE, care reprezintă 49,3% din total, au crescut cu 2,4% ca valoare, creșteri mai mari fiind ale celor din Germania (9,2%, în special automobile, pentru care Germania este principalul furnizor), România (12,5%) și Polonia (8,6%), iar scăderi, în special din Franța (-3,2%) și Regatul Unit (-3,9%).