vehicule cu emisii zero Archives

Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune ambițios pentru industria auto, reafirmând că viitorul transportului rutier este electric. Iar asociația de transport și logistică TLN aplaudă această idee și crede că impactul ei asupra operatorilor din Olanda va fi considerabil.

Inițial, instituțiile de la Bruxelles au vrut să introducă obligații de achiziție directă, adică să le impună companiilor de transport să cumpere un anumit procent de camioane cu emisii zero. Însă această propunere a fost între timp nuanțată, parțial datorită eforturilor TLN, și în loc de o obligație directă va exista mai întâi o analiză a impactului, după care Comisia poate propune o nouă legislație la finalul anului sau la începutul lui 2026.

Propulsia complet electrică rămâne viziunea pe termen lung a CE, dar planul de acțiune nu introduce încă o legislație concretă, ci stimulente pentru creșterea cererii de camioane cu emisii zero. Printre măsurile propuse se numără: extinderea scutirii de taxe de drum pentru camioanele cu emisii zero și după finalul acestui an (prin modificarea legii), încurajarea statele membre să ia măsuri pentru o flotă mai durabilă, dar fără a propune încă norme obligatorii (legislația ar urma să apară mai târziu, pentru a promova electrificarea, iar între timp Comisia ar începe un dialog cu sectorul transporturilor), menținerea standardelor existente privind emisiile de CO₂ (pentru a le oferi producătorilor certitudine și a-i încuraja să continue să investească în vehicule cu emisii zero), creșterea eficienței transportului prin acceptarea de greutăți și dimensiuni mai mari în cazul camioanelor electrice (acum negocierile sunt la latitudinea statelor membre și a Parlamentului European), sprijinirea de către UE a statelor membre să instituie stimulente financiare și nefinanciare și prezentarea unui plan de investiții în transportul durabil, împreună cu implementarea Regulamentului privind infrastructura pentru combustibili alternativi (AFIR). Acestea ar trebui să asigure o infrastructură de încărcare mai bună pentru camioane de-a lungul principalelor coridoare de transport și se va concentra asupra dezvoltării de noduri de încărcare de-a lungul coridoarelor TEN-T.

Pe lângă stimulentele pentru vehicule electrice, CE se angajează și în inovare și digitalizare și va exista un parteneriat între producătorii europeni pentru a promova cercetarea și dezvoltarea comună în domeniul conducerii autonome, iar producția de celule și componente de baterii în Europa va avea și ea prioritate.
TLN atrage însă atenția asupra faptului că va mai dura până când problema congestiei rețelei de energie va fi rezolvată, iar transportul nu este singurul sector care așteaptă asta. În plus, nu există deocamdată vehicule electrice pentru orice tip de transport, deci va fi nevoie de o paletă mai largă de soluții pentru a face progrese reale.

În plan nu sunt incluși combustibilii alternativi, ca HVO100 și bio-GNL, iar stimulentele propuse nu sunt obligatorii, deci statele membre decid în mare parte singure cum să le introducă, ceea ce va duce la diferențe mari între ele. Dar TLN speră că o bună consultare între sectorul transporturilor, guvernul olandez și instituțiile europene va contribui la condiții de concurență echitabile, în care să fie încurajate firmele sustenabile.

Sursă foto: TLN

Pe 5 martie Comisarul Transporturilor Tzitzikostas va prezenta un Plan de Acțiune pentru sectorul automotive, care se confruntă cu o gravă criză din cauza cererii scăzute de autovehicule electrice.

Industria auto din UE a exprimat printr-un comunicat al ACEA solicitarea de a primi o soluție urgentă pentru a face față costurilor disproporționate ale riscului de nerespectare a obiectivelor CO2 2025 pentru autoturisme și camionete din cauza cererii scăzute de vehicule cu emisii zero (ZEV) în UE. În lipsa unei astfel de soluții, strategiile de punere în conformitate cu dispozițiile regulamentului actual vor avea un impact negativ asupra competitivității industriei automobilelor din UE și asupra capacității acesteia de a menține locurile de muncă într-un moment în care trebuie să treacă printr-o tranziție costisitoare, în timp ce se confruntă cu o concurență acerbă din partea producătorilor auto chinezi și americani.

Mai precis, mecanismele actuale obligă producătorii de autovehicule să facă sau să combine una dintre următoarele acțiuni:

Să plătească penalități estimate la aproximativ 16 miliarde EUR la nivelul întregii industrii – bani ar fi putut fi reinvestiți în producție/locuri de muncă. Chiar dacă penalitățile ar urma să fie aplicate după 2025 (după calcularea și verificarea de către Agenția Europeană de Mediu și Comisia Europeană în 2026), companiile ar trebui în continuare să facă plăți financiare, ceea ce înseamnă că acești bani nu pot fi utilizați pentru reinvestiții.
Să limiteze producția și vânzările de autoturisme și furgonete cu motor cu combustie internă (ICE), ceea ce ar putea duce la închiderea fabricilor și la șomaj, pentru a egala numărul mai mic de vehicule ZEV introduse pe piață și pentru a îndeplini astfel obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 specifice constructorilor
Punerea în comun cu alți producători a cotelor de emisii, ceea ce conduce la plăți către concurenți, mai ales către producători din afara UE (China, mai ales), rezultând astfel o pierdere pentru industria europeană.
Vânzarea vehiculelor ZEV sub prețul pieței pentru a susține volumele globale de producție, ceea ce va denatura piața vehiculelor ZEV second-hand, care au deja o valoare de revânzare scăzută, și va submina rentabilitatea producătorilor, slăbindu-le și mai mult competitivitatea globală. Având în vedere că ancheta Comisiei Europene a confirmat că producătorii au vândut vehicule electrice cu baterii în pierdere, o suprimare suplimentară a prețurilor ar pune în pericol capacitatea industriei de a finanța tranziția.

Pe scurt, fără o verificare a realității care să țină seama de condițiile de piață fundamental diferite, mecanismele actuale de conformitate au un cost economic considerabil și forțează producătorii de echipamente originale să deturneze resursele necesare de la investițiile în eforturi suplimentare de decarbonizare. Industria solicită factorilor de decizie să ia în considerare două opțiuni: o introducere treptată de 90 % pentru 2025 și de 95 % pentru 2026 sau introducerea unui mecanism mediu de conformitate pentru anii 2025-2029.

1) Punctele de vedere conform cărora flexibilitățile ar „ucide obiectivele de CO2” omit cel mai important element: recunoașterea faptului că avem o problemă de cerere pentru vehiculele cu emisii zero (ZEV) în UE. Această opinie presupune că doar oferta determină cererea de ZEV din partea consumatorilor. De fapt, cererea consumatorilor este influențată de factori multipli, nu doar de ofertă. Există și alți factori importanți care influențează cererea consumatorilor: lipsa infrastructurii de încărcare, confortul utilizării, costul total al proprietății (TCO) și accesibilitatea, care sunt frecvent menționate drept obstacole pentru consumatori. Lipsa progreselor în ceea ce privește aceste condiții favorabile duce la stagnarea pieței, ceea ce pune producătorii într-o poziție precară, deoarece sunt singurii care se confruntă cu costuri de conformitate disproporționate.

De asemenea, 370 de modele BEV sunt disponibile în prezent pe piața UE, inclusiv 16 modele cu prețuri mai mici de 30.000 EUR. O selecție vastă de vehicule uzate cu kilometraj redus este disponibilă cu reduceri de 30-50% în comparație cu prețurile vehiculelor noi, dar există încă o cerere limitată și pentru acest segment. În ciuda ofertei, cota de piață pentru BEV în 2024 a fost sub 14%. Chiar și dacă ne uităm la anii anteriori, putem observa că cererea în perioada 2023-2024 a rămas stabilă, fără curba de creștere „în băț de hochei” care era de așteptat. De fapt, cota de piață pentru BEV în ultimii ani a rămas în mare parte stabilă și nu a reușit să atingă cota de piață de 25-30% prognozată în urmă cu mai mulți ani.

2) Ipoteza conform căreia, pentru fiecare BEV lipsă, producătorii de vehicule ar produce un nou vehicul ICE este eronată, deoarece ignoră realitățile pieței. Producătorii produc pentru a satisface cererea existentă și preconizată a pieței și nu în funcție de „cote” pentru fiecare tehnologie.

Opusul este de fapt adevărat: dacă producătorii de echipamente originale ar produce și ar vinde mai multe vehicule cu motor cu ardere internă, ar trebui să producă și mai multe vehicule ZEV pentru a compensa emisiile și a îndeplini obiectivele. În plus, datele actuale arată că ponderea autoturismelor pe benzină/diesel a scăzut în mod constant începând cu 2023, chiar și în absența obiectivelor pentru 2025, ceea ce pune sub semnul întrebării ipoteza conform căreia introducerea flexibilităților ar conduce brusc la producerea de „vehicule cu motor cu ardere internă suplimentare”.

3) Producătorii au un interes direct în a vinde exponențial ZEV-uri pentru a fi pregătiți pentru obiectivul -55% în 2030, mai degrabă decât să mențină vânzările de ZEV-uri stabile. Este imposibil să se treacă de la obiectivul -15% la obiectivul -55% într-un singur an. Creșterea pieței BEV trebuie să fie semnificativ mai mare pentru a atinge obiectivele prevăzute pentru 2030. Aceasta înseamnă că industria se așteaptă ca în anii 2027-2029 să se vândă mult mai multe BEV-uri, mult mai multe decât obiectivul necesar de -15%.

4) În ceea ce privește conformitatea multianuală, nu va exista niciun impact negativ asupra mediului, deoarece orice „neconformitate” trebuie să fie compensată. Un astfel de sistem oferă capacitatea de a reacționa la fluctuațiile pe termen scurt ale pieței, permițând producătorilor de automobile să îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂ în mod constant, mai degrabă decât prin măsuri abrupte, determinate de conformitate. Conformitatea multianuală aliniază investițiile la o creștere mai organică și permite pieței să răspundă pozitiv la eventualele măsuri privind cererea la nivel paneuropean sau național.

5) În ceea ce privește introducerea treptată, aceasta este o măsură suplimentară, încercată și testată, pentru a evita costurile disproporționate ale conformității pentru producători într-un moment în care aceștia trebuie să reinvestească în tranziție. O industrie lipsită de capacitatea sa de a inova și de a investi nu este bună nici pentru mediu, nici pentru politica industrială pe termen lung. Slăbirea industriei acum prin costuri de conformare nejustificate va submina capacitatea acesteia de a îndeplini obiectivele mai stricte pentru 2030 și 2035.

Fără flexibilitate, perioada 2025-2026 ar putea deveni o prăpastie de reglementare, forțând producătorii de automobile să ia măsuri extreme pe termen scurt – reduceri drastice de prețuri, creșteri excesive ale ofertei de vehicule electrice doar pentru a îndeplini un obiectiv pe un an. Acest lucru ar putea destabiliza prețurile, ar putea crea strategii de reducere nesustenabile și ar putea submina stabilitatea financiară, ceea ce ar avea un impact negativ asupra întregii industrii auto.

ACEA este de acord că UE ar trebui să intensifice măsurile de sprijinire a cererii de vehicule cu emisii zero, dar aceste măsuri nu vor fi luate imediat. De asemenea, acestea nu vor stimula piața peste noapte pentru a atenua costurile disproporționate ale conformității pentru producători în 2025. Dimpotrivă, deciziile privind plata penalităților sau punerea în comun cu producătorii străini, reducerea producției sau vânzarea vehiculelor în pierdere trebuie luate acum, legea nu permite producătorilor să aștepte până când vor exista măsuri de stimulare a cererii.