Wim Bosman Archives - Pagina 2 din 3

Unul din proiectele prezentate pentru premiile Arilog a fost cel al lui Wim Bosman, dezvoltat anul trecut pentru
clientul Samsung, care a cautat in Romania un centru de distributie atat pentru tara noastra, cat si pentru Bulgaria. Samsung a devenit cel mai important client Wim Bosman, generand 30% din cifra sa de afaceri din Romania.

Dupa ce la mijlocul anului trecut Samsung a incheiat colaborarea cu Genco Trade si a venit cu reprezentanta proprie in tara noastra, a decis ca are nevoie sa isi extinda reteaua de distributie de aici.

Era vorba de un volum de electrocasnice ce vine in proportie de 80% din Asia in containere si restul din Polonia, pentru care era nevoie de un centru de distributie pentru Romania si Bulgaria.
Dupa ce a studiat atent piata romaneasca de logistica, Samsung a decis sa lucreze cu Wim Bosman, care beneficia de un depozit la Ploiesti de 10.000 m² si o retea de distributie pusa la punct deja pentru Selgros. In plus, s-a facut o analiza a locatiei celor mai importanti clienti Samsung, iar Ploiesti, unde compania de logistica are depozitul, a fost considerata drept una din cele mai eficiente din punct de vedere al transportului.
Nevoile de depozitare au fost estimate la 4.500 m³, care se potriveau cu modulul de depozitare de 5.000 m² al companiei de logistica. In plus, era nevoie de o depozitare pe podea a marfii, deoarece nu erau produse care sa se depoziteze pe rafturi din cauza inaltimii variabile. Nu in ultimul rand, Samsung avea nevoie de un depozit foarte sigur, dar si de servicii cu valoare adaugata. Pe partea de securitate, cerintele Samsung au fost de asigurare a pazei permanente a perimetrului Centrului de Distributie, sistem de camere de monitorizare interioare si exterioare de tip CCTV, cu trei luni de memorare, proceduri de control in depozit si la poarta al fiecarei masini.

Aceeasi experienta si in Olanda
Un alt avantaj major in preluarea contractului a fost faptul ca Wim Bosman beneficia deja de experienta cu Samsung in Olanda si a reusit sa le ofere implementarea unui sistem IT intr-un timp foarte scurt. „Atat oameni din IT, cat si din logistica, cu experienta in white goods, au venit in Romania la inceputul proiectului si au oferit know-how. S-au cumparat echipamentele propice acestei afaceri, ca de exemplu stivuitoare cu clamp. In plus, s-au oferit instruiri pentru implementarea tuturor procedurilor (prin dezvoltarea unui SOP), Samsung fiind o companie bine pusa la punct si cu cerinte majore in ceea ce priveste comunicarea KPI-urilor si monitorizarea afacerii.“

Mai putine linii de shipping
Pentru Samsung Romania, Wim Bosman se ocupa de tot managementul containerelor ajunse in portul Constanta din Asia. Astfel, compania efectueaza toate formalitatile vamale, are reprezentare la liniile de shipping si se ocupa inclusiv de defumigarea containerelor, operatiune care se face de obicei la containerele ce contin electrocasnice si care, in mod obisnuit, produc gaze.
Odata aduse la Constanta, containerele se descarca, se incarca pe camioane si pleaca spre Ploiesti, operatiune supervizata de Wim Bosman. Cum in curtea acestuia se afla si vama Ploiesti, s-a decis sa nu se faca vama completa la Constanta, pentru a scurta timpul de operare de aici, ci doar tranzitul catre Ploiesti. Dupa vama, se face defumigarea, proces prin care sunt scoase gazele din container cu ajutorul unei pompe care scurteaza timpul acestei operatiuni, astfel incat oamenii sa poata intra sa il descarce.
La inceput, Samsung lucra cu maximum doua linii de shipping, astfel ca toate containerele soseau in acelasi timp. „Ne trezeam cu circa 20 de containere venite in acelasi timp, pe care trebuia sa le vamuim, sa le descarcam etc. Dupa discutiile avute cu Samsung s-a decis colaborarea cu mai multe linii de shipping.“ Astfel, s-a redus timpul de cand containerele au ajuns in Constanta pana cand acestea erau descarcate, de la sapte la patru zile. Iar timpul de la care se marfa este descarcata pana ajunge vizibila in stocul Samsung este de sase ore.

Reverse logistics
Lui Wim Bosman i s-a mai solicitat si serviciul de retur al produselor electrocasnice si electronice. „Serviciul de reverse logistics il oferim pentru toate produsele Samsung si facem colectarea acestora atat din Romania, cat si din Bulgaria, la cerinta clientilor finali si prin aprobarea Samsung“, a explicat Daniel Tanase, directorul de operatiuni Wim Bosman. Prin acest serviciu se aduc din piata inclusiv telefoane mobile, pentru care clientul a cerut crearea in cadrul depozitului a unei zone cu acces limitat, unde poate ajunge numai un reprezentant Samsung, si care este permanent monitorizata video. Aici sunt depozitate telefoanele mobile, considerate bunuri de valoare pana sunt triate.

KPI-uri monitorizate atent
In cateva luni de la semnarea contractului depozitul Wim Bosman era deja aproape plin cu produsele Samsung si a inceput masurarea celor mai importanti parametri. Unul din acestia este „G/R date“ (goods receipt), care reprezinta intervalul de timp de la venirea containerelor la Constanta pana cand marfa ajunge in stocurile Samsung. „Sistemele noastre sunt legate printr-un EDI si orice miscare pe care o facem in stoc se transmite si la Samsung in timp real.“
Un alt KPI important este „G/I“ (goods issued), care este timpul de la care Samsung lanseaza o comanda pana cand cei de la Wim Bosman o au deja pregatita pentru a fi incarcata, care este de 24 de ore. Informatia este transmisa in SAP-ul clientului in timp real prin scanarea facuta la picking.
Cel de-al treilea KPI urmarit este livrarea la timp, respectiv timpul de la care marfa a fost incarcata pana cand aceasta ajunge la client. Timpul agreat este intre 24 si 48 de ore, in functie de distanta de livrare. Daca cerinta Samsung a fost de livrare „just in time“, Wim Bosman a ajuns la „just on time“, cu precizarea exacta a zilei si orei de livrare. Pentru o distributie cat mai buna, compania a trebuit sa creasca flota proprie.
Wim Bosman detine si o echipa de specialisti, care urmareste comenzile de la introducerea in sistem pana la livrare. In plus, ofera serviciul de preadvise pentru clientii Samsung, prin care acestia sunt anuntati cata marfa trebuie sa le vina, data si ora livrarii, pentru a-si putea face o planificare.

Afaceri de 300 de milioane
Anul acesta, grupul Wim Bosman a estimat o cifra de afaceri de 300 de milioane de euro, cu mai mult de 800 de angajati in toata Europa si o flota de 1.500 de camioane. In Romania, cifra de afaceri a fost de 7.300.000 de euro, iar estimarile pentru anul acesta sunt de 10 milioane de euro. De aici, 35% vin din activitatile de logistica si 65% din transport sau alte servicii. Samsung este clientul cu cea mai mare contributie la cifra de afaceri a companiei din Romania, alaturi de Selgros, P&G, Schlumberger sau Baker Hughes.

Dupa ce in 2009 Selgros a demarat colaborarea cu Wim Bosman, care presupune consolidarea marfurilor la Ploiesti si apoi distributia acestora catre magazine, in aceasta toamna compania va implementa un proiect asemanator, pe segmentul legume-fructe. Se urmareste ca prin acest proiect sa fie obtinute aceleasi avantaje ca in cazul produselor dry-food si non-food, cum sunt predictibilitatea livrarilor, cuantificarea volumelor si reducerea costurilor.

In 2008, in special pe segmentul non-food, Selgros se confrunta cu problemele create de furnizorii care, daca inainte livrau o data pe saptamana, treptat ajunsesera sa livreze o data la doua saptamani, ceea ce facea gestionarea stocurilor mai complicata. Lucrurile s-au schimbat in momentul in care Selgros a schimbat modul de lucru. A eliminat valoarea minima de comanda si a centralizat toate livrarile la o singura data si o singura locatie, Ploiesti. Acesta este nucleul: cativa furnizori foarte mari care asigura volumele, iar restul, furnizori medii si mici. De aici marfa este livrata la oricare magazin, de cate ori este nevoie, oricat de mica ar fi partida de marfa.
„Prin modificarea modelului logistic nu numai ca am redus costurile, ci am reusit si sa le cuantificam. Am putut observa care sunt costurile reale, de exemplu pentru transport, pe tipuri de marfa. Un alt avantaj este predictibilitatea. Inainte nu stiam cand va ajunge marfa in magazine. Acum avem un istoric, totodata putem monitoriza si livrarile furnizorilor cu care am agreat o zi de comanda unitara si o zi de livrare. Acum stim exact cand intra marfa in sistem. Sistemul nostru logistic a fost conceput initial ca o mana de ajutor intinsa furnizorilor mici si mijlocii care nu aveau posibilitatea sa livreze marfa direct la magazine in cantitatile comandate“, a aratat Bogdan Baciu, logistics manager Selgros Cash& Carry Romania (foto).

E greu de gasit prestatorul compatibil
De anul acesta s-a decis demararea unui proiect similar si pe segmentul legume/fructe, ce presupune trecerea de la livrarea directa la magazine la livrarea catre un depozit central.
„Vom face cam acelasi lucru pe care l-am facut pe segmentele dry-food si non-food. Vom alege un partener care sa ofere servicii de transport, depozitare si distributie nationala in conditii de temperatura controlata“, a explicat Bogdan Baciu.
Implementarea sistemului de livrari centralizate va fi mai simpla de data aceasta din punct de vedere al centrului de greutate al livrarilor
Se estimeaza ca volumul de legume-fructe manipulate ar fi de 50.000 de paleti pe an.
„Am discutat cu eventuali parteneri si in trecut, dar nu aveam un model clar creionat. Acum stim exact ce vrem si ne putem adresa catre un prestator specializat pe acest serviciu. Financiar nu va costa mult pentru ca nu investim in depozit sau echipamente, dar vom investi in personal. Este imperativ sa avem angajatii nostri la punctul respectiv, cel putin pentru controlul calitatii, avand in vedere faptul ca marfurile respective vor fi intr-o zona tampon intre furnizor si noi. Este important ca Selgros sa dea acceptul pentru receptionarea marfurilor care urmeaza sa ajunga in magazine“, a explicat logistics managerul Selgros.
Noul sistem va demara in toamna, deoarece, analizand sezonalitatea vanzarilor, s-a observat ca septembrie are cel mai mic volum de marfuri transportate si depozitate. „Vom incepe cu un volum mai mic, nu in decembrie, cand e varf de vanzari, pentru ca, oricat de specializat ar fi un furnizor logistic, fiecare client are particularitatile sale. Este mai bine sa incepem intr-o perioada in care numarul de probleme potentiale sa fie minim. Astfel, putem rezolva problemele punctual, cu volume mici, mai usor decat din mers cu volume mari“, a aratat Bogdan Baciu.
In momentul de fata, Selgros are 18 magazine. Daca anul trecut, pe segmentul dry-food si non-food au fost manipulati 5.500 de paleti lunar, pentru anul acesta se considera ca media va depasi 7.000 de paleti pe luna.
Estimarile optimiste se bazeaza si pe atragerea continua de noi furnizori, ceea ce aduce o acoperire mai buna.