Ad
AdAdvertisement
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement

Firmele germane încep mobilizarea

Într-o lume în care totul se învârte în jurul coronavirusului și a crizei generate de acesta, firmele germane membre ale Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK) au hotărât că e cazul să aibă inițiativă și să încerce, prin inițierea de discuții la nivel regional, să găsească soluții de a reveni cât mai rapid la normalitate. Primul pol care a reunit la aceeași masă autorități locale și antreprenori a fost Cluj-Napoca, un centru bine dezvoltat din punct de vedere industrial și logistic, dar și din punct de vedere al capabilităților forței de muncă. Discuțiile au reliefat că sunt industrii care au parcurs cu bine acest an dificil, adaptându-se rapid la cererea actuală a pieței, dar și industrii afectate de incertitudinea și de lipsa de predictibilitate de pe piață, pentru care schimbarea din ultimele luni a avut o conotație negativă. Însă provocările nu au fost generate doar de instabilitatea pieței, lipsa forței calificate de muncă sau anxietatea celei existente, ci și de (in)capacitatea de digitalizare rapidă și de mutare a activității în cloud.

În multe zone, economiile private au fost puternic afectate de criză, situație în care trebuie să intervină administrațiile centrale și locale prin a se implica și a compensa prin proiecte, pe cât posibil, ceea ce se „diluează“ în mediul privat. „Înainte de a împărți ceva, trebuie să produci. De aceea, preocuparea noastră este de a sprijini «producerea de prosperitate», pentru ca apoi să putem realiza politicile publice care să demonstreze coeziunea și solidaritatea noastră. A împărți sărăcia nu e o cale în Transilvania. Ca urmare, accentul se pune pe sprijinirea mediului de afaceri și pe realizarea unei politici publice coerente“, afirmă Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca. „Obiectivul comunității noastre este menținerea proactivității Clujului prin fructificarea avantajelor competitive bazate pe universități, resursă umană, inovare și calitatea vieții. Din această perspectivă, asigurarea locurilor de muncă este o prioritate fundamentală, prin conservarea și susținerea investițiilor existente și atragerea altora, prin menținerea resurselor de talent acasă și aducerea înapoi a celor plecați și prin dezvoltarea infrastructurii astfel încât, atât în materie de locuire, de mobilitate și de calitate a vieții, să ne apropiem tot mai mult de cerințele UE. Pentru aceasta, avem în plan dezvoltarea Clujului metropolitan prin proiecte de parteneriat între autoritatea locală și guvern și între autoritate și mediul de afaceri. Am semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru conectarea Clujului la autostradă. Totul va fi gata în februarie, iar apoi urmează nouă luni de execuție, astfel că, dacă nu intervine ceva în licitație, până la finele lui 2021 pot fi finalizați cei 7 km care leagă Cluj de autostradă, în comuna Tureni, și care vor pune umărul la diminuarea traficului. De asemenea, curând vom finaliza caietul de sarcini pentru un drum nou pe culoarul de nord, în legătură cu viitorul tren metropolitan, care ne va permite să avem o mobilitate a forței de muncă de la Huedin la Dej sau pe axa Cluj-Câmpia Turzii.“

Construcțiile noi trebuie să includă stații de încărcare pentru mașini electrice

Europa și-a propus ca până în 2050 să fie primul continent neutru din punct de vedere climatic, iar Cluj vrea să devanseze acest termen, propunându-și să ajungă oraș verde înainte de 2050. În acest scop, a investit deja peste 100 de milioane de euro în mijloace de transport ecologic (41 de autobuze electrice, autobuze și troleibuze noi), la care se adaugă investiția în 540 de biciclete și autobuze școlare, dar și în 27 de puncte de încărcare pentru mașinile electrice. „Niciun fel de construcție urbană din Cluj, cu mai multe apartamente, nu va mai primi autorizație dacă nu a prevăzut și stații de încărcare pentru mașini electrice și stații pentru biciclete, conform planului urbanistic general“, atrage atenția Emil Boc. „În acest moment, jumătate din flota de transport public din Cluj este nepoluantă, însă ne propunem ca până în 2028 să fie 100% eco. De aceea, achiziția de mijloace de transport verzi, nepoluante, va face parte în continuare din strategia noastră. Concomitent, vom implementa un proiect pilot pentru autobuze cu hidrogen, pe fonduri europene, și vom dezvolta rețeaua de stații de încărcare pentru vehicule electrice în fiecare cartier.“

De asemenea, pentru că studiile arată că, în toată lumea, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul de energie și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar numai 1% dintre clădiri sunt reabilitate energetic pe an, pe 14 octombrie, la nivel de UE s-a lansat un nou program major, Renovation Wave, pentru clădiri publice și private. „În Cluj, aplicăm un mix de politici de încurajare, de reducere cu 50% a impozitului pe clădire în cazul celor din clasa energetică A și de proiecte inovative de montare a panourilor fotovoltaice pe șapte clădiri ale Primăriei, unități de învățământ etc.“, a mai spus Emil Boc.

China a prins Europa din urmă la competențe și know-how în industrie

Calitatea vieții europene e generată de performanțele economiei productive și de competențe, respectiv de posesia de know-how pe care Europa a avut-o de-a lungul timpului la un nivel mai ridicat față de celelalte continente. Momentan însă, impactul noii situații acționează ca o ceață asupra economiei productive, generând o senzație de teamă și reținere, este de părere Florin Sabou, vicepreședinte al Clubului Oamenilor de Afaceri vorbitori de Limba Germană. „În urmă cu un an și jumătate, în industria productivă discutam despre posibilitatea apariției unei crize. Acum, de la declanșarea pandemiei de coronavirus, lucrurile s-au simplificat și am intrat direct într-o criză generală“, a spus acesta, detaliind contextul: „în căutarea de noi piețe, am ajuns într-o competiție intercontinentală în industrie și inovare. Nu mai concurăm doar la nivelul statelor europene, ci și la nivel de continente, în special cu America și China. Această competiție s-a focusat foarte mult pe calitate, inovare, pe reducerea costurilor și implicit pe o fiabilitate ridicată în tot procesul industrial. Acum s-au echilibrat nivelurile de competențe și de know-how pe continente, iar ieșirea din criză se va face în funcție de flexibilitatea adaptării cerințelor de performanță pentru a păstra și tranșa favorabil cota din piețele finite.“

Ca urmare, conlucrarea dintre mediul politic și cel privat e foarte importantă, și chiar determinantă în perioada următoare, ca și atragerea fondurilor europene. „Simt că România încă nu a profitat destul nici de fonduri, dar nici de mediul de afaceri german, așa cum a profitat China în ultimii 15 ani. Suntem departe de a avea un know-how ridicat în România, capacități de producție și competențe care prin inovare să ne propulseze către asigurarea calității reale a nivelului de trai.“

O importanță extremă o are însă și calificarea profesională, personalul și calitatea muncii. „În situația de incertitudine în care ne aflăm, Lufthansa a anunțat că nu mai susține calificarea piloților de avioane, iar cei care se pregăteau în acest sens au fost nevoiți să se reorienteze. Mare parte din ei lucrează acum în curierat sau ca vânzători în magazine, iar aceasta este o notă a incertitudinii în care ne aflăm“, a punctat Florin Sabou.

Companiile germane pot folosi „la comun“ o parte din personal

Evenimentul regional a identificat o serie de probleme legate de lipsa de personal la nivel local, în întâmpinarea cărora mediul privat a venit cu soluții. De exemplu, compania NTT Data a înaintat propunerea ca firmele care activează pe piețe similare să își „împrumute” personalul atunci când la una dintre ele există un deficit, iar la alta există un surplus de forță de muncă fără activitate curentă. „Colaborarea între companii poate reduce dezechilibrele de forță de muncă. Pentru compania care oferă spre împrumut, avantajul vine din faptul că își ține oamenii implicați în proiecte, iar compania care subcontractează sau cumpără poate răspunde astfel unor nevoi de proiecte mai mari, mai complexe, în care sunt implicate mai multe tehnologii. De acest proiect ar putea beneficia și companiile mari, dar și cele mici“, consideră reprezentanții NTT Data, companie care aplică deja acest gen de parteneriat. „AHK poate să inițieze un prim contact pentru prezentarea proiectului de colaborare către companiile din aceeași industrie. De asemenea, poate fi implicată și administrația locală în susținerea proiectului și informarea asupra derulării lui, pentru a atrage cât mai mulți actori din mediul privat.“

Cultura antreprenorială trebuie începută din școală

O altă soluție este implicarea mediului privat în educația antreprenorială din licee. Astfel, Inspectoratul școlar desemnează o persoană responsabilă de legătura dintre companii și profesorii de „Educație antreprenorială“ din licee, care va centraliza și va pune la dispoziția profesorilor datele companiilor din județ dispuse să participe activ la ore și să le evidențieze elevilor pașii din perspectivă practică. Același tip de activitate va pune în legătură companiile și cu mediul academic. Universitatea desemnează o persoană care creează un grup de lucru cu mediul economic în cadrul căruia se vor dezvolta proiecte de consiliere în carieră pentru studenți, cursuri, vizite în companii etc. De exemplu, Bosch va lua legătura cu una din universitățile clujene pentru a prezenta conceptul, iar AHK va putea, la nevoie, iniția primele contacte cu mediul privat.

ªi, pentru că există o nevoie foarte mare de forță de muncă vorbitoare de limba germană, companiile au înființat academii în care studenții sunt instruiți, ca mai apoi să fie implicați în proiecte. „În Germania și în alte state UE dezvoltate, IMM reprezintă nucleul central al economiei, motorul care domină piața. În România, mentalitatea privind antreprenoriatul nu este suficient schimbată nici după 30 de ani de gândire liberă“, atrage atenția primarul Emil Boc. „Mentalitățile se schimbă greu, dar schimbarea poate fi accelerată. Cultura bazată pe antreprenoriat nu trebuie lăsată pentru faza adultă, ci trebuie abordată din școală. Dacă facem un sondaj între elevii din România și cei din Germania, vom vedea că două treimi dintre copiii români își doresc să lucreze la stat (pompier, funcționar public etc.), în vreme ce mai mult de jumătate dintre cei germani își doresc să lucreze în sectorul privat, pe cont propriu.“

În completare, Florin Sabou afirmă că, față de Germania, noi nu avem delimitată partea de coordonare și de setare a priorităților din punct de vedere al calificării. „În Germania, autoritățile au un rol important în coordonarea și stabilirea numărului necesar de calificări la nivel de regiune. În România nu știm care sunt sectoarele prioritare pe regiuni și lucrurile importante din punct de vedere profesional care trebuie promovate la nivel regional – aspect care ar duce la satisfacție în zona muncii și a angajaților. În stadiul actual, dată fiind diferența față de țările vestice, ar trebui să urmăm o serie de pași pragmatici pentru a ajunge la eficiență. Un prim pas ar fi stabilirea unor priorități la nivel regional din punct de vedere al ocupării care să fie adaptate la sfârșit la nevoile din industria locală“, punctează Florin Sabou.

Articole similare

Ad
Ad