Aplicarea sancțiunilor rutiere intră într-o fază vizibil mai severă, iar efectele acestei escaladări încep să depășească sfera siguranței rutiere, atingând direct viața profesională și socială a șoferilor. De la începutul anului, comunicarea publică s-a concentrat aproape exclusiv pe depășirile de viteză cu peste 50 km/h, care atrag automat reținerea permisului, confiscarea vehiculului, posibile pedepse privative de libertate și înscrierea în cazierul judiciar. Mult mai puțin discutate sunt însă sancțiunile aplicabile pentru depășiri mai mici, dar care, în practică, pot avea consecințe la fel de destabilizatoare.
Sancțiuni severe și pentru abateri sub pragul „penal”
Chiar și în situațiile în care limita este depășită cu peste 40 km/h, regimul sancționator este deja extrem de dur. Suspendarea permisului pentru patru până la șase luni, obligativitatea unei vizite medicale și penalizările aplicate de asiguratori sunt doar câteva dintre efectele directe. Un element adesea ignorat este impactul asupra poliței de asigurare, care poate genera costuri suplimentare semnificative pe termen lung, într-un context în care șoferul, teoretic, nu mai are dreptul să conducă.
Pe lângă măsurile dispuse de poliție și instanțe, autoritățile administrative intră tot mai activ în joc. Începând cu 1 februarie, prefectul departamentului Isère a anunțat înăsprirea regimului suspendărilor administrative, în baza legii din 9 iulie 2025. În funcție de abatere și de interpretarea locală, durata suspendării poate crește de la șase la nouă luni, fără ca fapta să fi fost recalificată penal.
Alte departamente merg și mai departe. După Landes, prefectul din Charente-Maritime a decis suspendarea permisului inclusiv pentru utilizarea telefonului mobil la volan, chiar și în scopuri considerate până de curând tolerabile, precum căutarea unei rute sau a unei adrese într-o aplicație de navigație. Rezultatul este un cadru fragmentat, în care aceeași faptă poate fi sancționată diferit de la un teritoriu la altul.
Un sistem aproape automat, cu efecte sociale majore
Această acumulare de măsuri creează impresia unui mecanism aproape automatizat, cu spațiu minim pentru evaluare contextuală, recurs sau ajustări individuale. În special pentru salariați și pentru șoferii profesioniști, pierderea permisului echivalează adesea cu pierderea locului de muncă. Consecințele nu se opresc aici: dificultăți în rambursarea creditelor, plata pensiilor alimentare sau menținerea echilibrului familial devin riscuri concrete.
În fața acestui tablou, se conturează o dilemă periculoasă. Unii vor accepta excluderea profesională la prima abatere, în timp ce alții pot fi tentați să continue să conducă fără permis, fără a informa angajatorul, amplificând riscurile juridice și de siguranță. Este un scenariu care riscă să devină structural pentru anumite segmente ale profesiei.
Siguranță rutieră sau reacție disproporționată?
Justificarea invocată pentru această înăsprire generalizată este creșterea mortalității rutiere cu 2,1% în 2025. Totuși, analiza detaliată a datelor arată că această evoluție este influențată majoritar de utilizatorii de trotinete electrice, unde numărul de decese a crescut de la 35 la 80 într-un singur an. Corelația directă dintre aceste cifre și sancționarea drastică a șoferilor de autovehicule ridică semne de întrebare legitime privind proporționalitatea măsurilor.
În lipsa unei abordări diferențiate și a unor mecanisme care să țină cont de impactul socio-profesional, represiunea rutieră riscă să genereze efecte colaterale serioase, fără a răspunde în mod coerent cauzelor reale ale degradării siguranței pe drumurile publice.
**Sursă foto: Tranzit AI
